FLORIN CÎŢU: Deficitul bugetar a urcat la 6,36% din PIB, după primele nouă luni din 2020

Execuţia bugetului general consolidat s-a încheiat pe primele nouă luni ale anului 2020 cu un deficit de 67,27 miliarde de lei, a anunţat ieri Florin Cîţu, ministrul de Finanţe. Deficitul pe primele nouă luni este cu peste 12,5 miliarde de lei mai mare decât cel din primele opt luni din an, de 54,77 miliarde de lei.

Deficitul lunar pe septembrie este cel mai mare din 2020 şi posibil din toată istoria României, asta în ciuda faptului că veniturile totale pe luna trecută au fost de circa 26,4 miliarde de lei, mai mari cu 7,6% faţă de septembrie 2019. Cheltuielile bugetare din septembrie au fost de 38,9 miliarde de lei faţă de o medie lunară în 2020 de 32 miliarde de lei.

Ca procent din PIB, deficitul la finele lunii septembrie a fost de 6,36%, faţă de 5,18% la finele lui august şi cu aproape 4 puncte procentuale peste prioada ianuarie-septembrie 2019. După primele nouă luni din 2019, deficitul bugetar era de 2,6%, adică de 26,9 miliarde de lei. Deficitul reprezintă suma pe care statul trebuie să o împrumute ca să acopere toate cheltuielile.

Deficitul vine pe fondul crizei economice Covid care a lovit încasările şi a dus la cheltuirea mai multor bani de către stat şi ca sprijjn pentru economie. Potrivit MFP, circa jumătate din deficit este rezultat din măsurile de combatere a crizei cauzate de epidemia COVID-19.

"Jumătate, 3,51% din PIB sau 37,12 miliarde lei sunt sume care au rămas la agenţii economici. Nu au ajuns la buget dar sunt la companii să le folosească după cum doresc. Au rămas acolo prin facilităţi fiscale, investiţii, cheltuieli excepţionale pentru combaterea efectelor epidemiei de Covid-19. Avem 16,15 miliarde lei ca urmare a amânării plăţilor unor obligaţii fiscale. 3,22 miliarde lei sunt TVA restituiţi mai mult decât anul trecut", a spus ieri Cîţu, într-o declaraţie de presă.

După cum evidenţiază şi ministrul Finanţelor, circa 16,15 miliarde de lei din deficit (1,6%) vine din amânarea plăţii taxelor de către contribuabili.

Practic, încasările din primele 9 luni ale anului au fost în sumă de 227,72 miliarde de lei, în timp ce cheltuielile de 294,99 miliarde de lei (plus de 38,9 miliarde faţă de cheltuielile la 8 luni 2020). Din acestea, cheltuielile cu salarii în sistemul public (80,99 miliarde de lei) şi asistenţa socială (104,01 miliarde de lei) s-au ridicat la 185 miliarde de lei,

72,07 miliarde de lei, +6% faţă de perioada similară din 2019) şi asistenţă socială (91,14 miliarde de lei, +22%) s-au ridicat la 163,21 miliarde de lei, 81% din toate încasările, inclusiv sumele intrate de la UE, de 16,04 miliarde de lei (+44,2% faţă de primele 9 luni din 2019). Mare parte din plăţile cu asistenţa socială sunt pensiile.

Mai detaliat, potrivit MFP, creşterea deficitul bugetar aferent primelor nouă luni ale anului curent, comparativ cu cel înregistrat în perioada similară a anului trecut, este explicată, pe partea venituri, (i) de evoluţia nefavorabilă a încasărilor bugetare în perioada martie-septembrie datorită crizei, precum şi ca urmare a amânării plăţii unor obligaţii fiscale de către agenţii economici pe perioada crizei (16,15 miliarde lei), (ii) de creşterea cu 3,22 miliarde lei a restituirilor de TVA, faţă de nivelul aferent perioadei ianuarie-septembrie 2019, pentru susţinerea lichidităţii în sectorul privat, (iii) precum şi de bonificaţiile acordate pentru plata la scadenţă a impozitului pe profit şi a celui pe veniturile microîntreprinderilor, în valoare de 0,57 miliarde lei.

De asemenea, pe partea de cheltuieli, faţă de creşterea bugetară prin efectul legilor s-a înregistrat o creştere a cheltuielilor de investiţii cu 6,83 miliarde lei faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, precum şi plăţi cu caracter excepţional generate de epidemia COVID-19 de aproximativ 10,35 miliarde lei.

Veniturile bugetului general consolidat au însumat 227,72 miliarde lei în primele nouă luni ale anului 2020, în scădere cu 0,4% faţă de nivelul încasat în perioada corespunzătoare a anului trecut. Exprimate ca pondere în PIB estimat, veniturile bugetare au înregistrat o reducere marginală, de 0,05 puncte procentuale (an/an), cauzată cu precădere de contracţia încasărilor nete din TVA.

În ce priveşte evoluţia lunară, potrivit MFP, dinamica veniturilor totale se menţine şi în septembrie în teritoriul pozitiv (7,6% an/an), fiind determinată în principal de avansul veniturilor din fonduri europene, al celor nefiscale, precum şi cel al contribuţiilor de asigurări. Volatilitatea crescută a încasărilor lunare, începând din martie, este explicată de facilităţile fiscale acordate în conjuctura actuală.

Cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 294,99 miliarde lei au crescut în termeni nominali cu 15,4% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile au înregistrat o creştere cu 3,8 puncte procentuale de la 24,1% din PIB 2019 la 27,9% din PIB în 2020.

În luna septembrie, s-a reflectat cel mai mare nivel de plăţi aferente unei luni din anul 2020, respectiv 38,9 miliarde lei faţă de o medie lunară de 32 miliarde lei. Potrivit MFP, acesta se explică prin faptul că pe lângă plăţile lunare din ultima perioadă, în luna septembrie se reflectă şi sumele suplimentare de 1,1 miliarde lei aferente majorării punctului de pensie cu 177 lei începând cu 1 septembrie 2020 şi majorării alocaţiei de stat pentru copii de la 1 august cu aproximativ 20% mai mult decât cea din iulie. Totodată, 0,84 miliarde lei sunt sume plătite pentru despăgubirea producătorilor agricoli pentru culturile afectate de secetă. De asemenea, s-au înregistrat plăţi mai mari decât media lunară de până acum aferente proiectelor de investiţii (2,64 miliarde lei), bunurilor şi serviciilor, în special pentru medicamente şi produse sanitare (1,0 miliarde lei), precum şi aferente măsurilor active şi concediilor medicale (0,9 miliarde lei).

Cheltuielile de personal au însumat 80,99 mld lei, în creştere cu 6,5% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, reflectându-se majorările salariale şi de îndemnizaţie de hrană aplicate de la 1 ianuarie 2019 şi 1 ianuarie 2020. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 7,7% din PIB, cu 0,5 puncte procentuale peste nivelul din aceeaşi perioadă a anului anterior. Din total cheltuielilor de personal, plăţile reprezentând stimulentul de risc acordat pentru COVID 19 au fost de 247,5 milioane lei.

Totodată, cheltuielile cu bunuri şi servicii au fost de 39,61 miliarde lei, în creştere cu 12,7%, iar cheltuielile cu asistenţa socială au fost de 104,01 miliarde lei, în creştere cu 22,9% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Evoluţia cheltuielilor cu asistenţa socială a fost influenţată, în principal, de majorarea punctului de pensie de la 1 septembrie 2019, precum şi de majorarea punctului de pensie de la 1 septembrie 2020 cu 177 lei, respectiv de la 1.265 lei la 1.442 lei.

Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost în valoare de 29,8 miliarde lei, cea mai mare sumă investită în economie în ultimii 10 ani aferentă primelor 9 luni ale anului, cu 29,8% mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului precedent, depăşind sumele investite pe tot anul în 2016, precum şi în anul 2017.

Deficitul bugetar estimat pentru finalul anului este de 91 miliarde de lei, aproximativ 8,9% din PIB.