FLORIN CÎŢU: Deficitul bugetar a urcat la 7% din PIB, 74 miliarde de lei, după primele 10 luni din an

Deficitul bugetar a crescut cu 6,7 miliarde de lei în octombrie şi a ajuns după primele 10 luni din an la 7% din PIB, a anunţat, ieri, Florin Cîţu, ministrul de Finanţe, într-o conferinţă de presă. Execuţia bugetului general consolidat pe perioada ianuarie-octombrie s-a încheiat astfel cu o lipsă de venituri la buget de 74,04 milioane de lei, sumă ce a fost împrumutată din pieţele financiare. După primele 10 luni din 2019, deficitul bugetar era de 28,83 miliarde de lei, respectiv 2,8% din PIB. Creşterea puternică din acest an este explicată de criza sanitară Covid-19, care a lovit economia şi astfel încasările la buget şi a forţat statul să majoreze cheltuielile cu sprijinul operatorilor economici. În septembrie, deficitul lunar a fost de 12,5 miliarde de lei.

În cadrul conferinţei de presă, ministrul Florin Cîţu a precizat: "Deficitul, după primele 10 luni de zile din 2020, este de 74,04 miliarde de lei, adică 7% din PIB. Dar, din această sumă, din aceşti 74 miliarde de lei, 40,74 miliarde de lei, adică 3,88% din PIB, reprezintă sumele care au rămas în economie prin intermediul facilităţilor fiscale, investiţii, cheltuieli excepţionale alocate pentru combaterea efectelor pandemiei de COVID-19. Să fie mai clar: dacă în 2020 nu am fi avut această criză de sănătate şi nu am fi avut cheltuieli suplimentare generate de criza de sănătate, deficitul bugetar după 10 luni de zile ar fi fost doar de 3% din PIB, aproximativ 3% din PIB. Ceea ce înseamnă că am fi fost exact în programul nostru iniţial. Bineînţeles că situaţia a fost deteriorată şi de contracţia economică şi aşa mai departe. Şi aş vrea să eliminăm din discuţie unde se duc banii de la Ministerul de Finanţe, să ne uităm pe capitole unde s-au dus cei 40,74 de miliarde de lei, care reprezintă aceste sume rămase în economie, de care beneficiază sectorul privat. Sunt 16,29 miliarde de lei care vin direct în urma amânării plăţii unor obligaţii fiscale de către agenţii economici pe perioada crizei. Am luat aceste măsuri, agenţii fiscali nu au plătit către bugetul de stat, sunt 16,29 de miliarde de lei care sunt astăzi la agenţii economici pe care aceştia îi folosesc, îşi întreţin companiile, îşi plătesc salarii şi aşa mai departe. Sunt 3,08 miliarde de lei restituiri de TVA mai mult decât nivelul aferent perioadei ianuarie-octombrie 2019. Bineînţeles, am făcut acest lucru pentru a susţine lichiditatea în sectorul privat. Aceşti bani au ajuns la companii care, mai departe, şi-au plătit facturi şi aşa mai departe. Sunt 0,9 miliarde de lei aferente bonificaţiilor acordate pentru plata scadenţată a impozitului pe profit. Ştiţi foarte bine că am acordat bonificaţii companiilor care şi-au plătit la timp datoriile către bugetul de stat şi aceste sume reprezintă 0,9 miliarde de lei, iar faţă de anul trecut, am injectat mai mult în economie, 8,7 miliarde de lei prin intermediul investiţiilor. Şi sunt la buget aproape 1% din PIB, deci 11,77 miliarde de lei plăţi cu caracter excepţional generate de epidemia COVID-19. Toate aceste sume reprezintă 40,74 miliarde de lei sau aproape 4% din PIB. Sunt bani care nu ar fi fost cheltuiţi în 2020 dacă nu ar fi fost această criză de sănătate".

Veniturile bugetului general consolidat, după 10 luni de zile, au ajuns la 263,48 miliarde de lei, în primele 10 luni ale anului, cu 2,4 miliarde de lei mai mult decât anul trecut în aceeaşi perioadă, respectiv 0,5 puncte procentuale.

"Aşa cum am mai spus, veniturile în octombrie au fost mai mari decât cele de anul trecut. Dar pentru luna octombrie avem câteva recorduri. Veniturile totale la bugetul general consolidat au fost în valoare de 35,8 miliarde lei, cu 10,3% mai mari decât în octombrie 2019. De asemenea, taxa pe valoarea adăugată încasată, şi aici este foarte important, a fost în valoare de 8,5 miliarde de lei. Este cea mai mare sumă încasată vreodată într-o lună. Deci în octombrie 2020, în plină criză economică generată de o criză de sănătate, am reuşit, prin această relaţie transparentă, parteneriatul cu sectorul privat, să încasăm la buget, pe taxa pe valoarea adăugată, suma de 8,5 miliarde de lei, care este cea mai mare sumă încasată vreodată într-o lună, fiind mai mare cu 9,4% mai mult faţă de octombrie 2019. E adevărat, veniturile la buget sunt mai mari decât anul trecut, dar, din păcate, cheltuielile sunt mult mai mari decât anul trecut şi acestea au fost generate, evident, de situaţia dificilă prin care trece România astăzi", a afirmat Cîţu.

Cheltuielile bugetului general consolidat, după 10 luni de zile, au ajuns la 337,52 miliarde de lei, adică au crescut cu 16,4% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

"Aşa cum am spus, au fost acele cheltuieli de 11,8 miliarde de lei cheltuieli în plus doar pentru COVID. Şi aş vrea să ne uităm în detaliu la acestea: 7,2 miliarde de lei sume pe măsuri active, şomaj tehnic - 4,1 miliarde de lei sau acea plată de 41,5% din salariul brut al angajaţilor în valoare de 2,4 miliarde de lei, 2 miliarde de lei bunuri şi servicii, suplimentare, constând în medicamente şi produse sanitare, 1,3 miliarde de lei cheltuieli de natura investiţiilor pentur stocuri de urgenţe medicale şi alte echipamente sanitare, 1,3 miliarde de lei cheltuieli de personal constând în sporuri în sectorul de snnntate, din care 255 milioane de lei stimulent de risc. Repet, 1,3 miliarde de lei cheltuieli de personal constând în sporuri în sectorul de sănătate, iar dintre acestea 255 de milioane de lei reprezintă stimulentul de risc. Mai departe, decontările indemnizaţiilor de asigurări sociale de sănătate pentru concedii medicale, am vorbit de acestea, au ajuns la 3,3 miliarde de lei, reprezintă dublu faţă de ce era decontat anul trecut în aceeaşi perioadă. Deci, 3,3 miliarde de lei după 10 luni, dublu într-o perioadă dificilă pentru economie, dar am luat această decizie pentru ca aceşti bani sn ajungă la companii cât mai repede ca să fie folosiţi, companiile să rămână în viaţă. Începând cu luna septembrie, în cheltuielile de asistenţă socială se reflectă lunar şi suma suplimentară de 1,1 miliarde de lei, reprezentând plăţile aferente majorării punctului de pensie cu 177 de lei începând cu 1 septembrie 2020, plus majorarea alocaţiilor de stat cu 20%. În fiecare lună, adăugăm la cheltuielile bugetare 1,1 miliarde de lei începând din septembrie, punctul de pensie a crescut cu cea mai mare sumn, 177 de lei şi majorarea alocaţiilor", a spus ministrul de Finanţe.

Cheltuielile de investiţii, care includ cheltuielile de capital ale statului, după 10 luni de zile, au ajuns la 35,5 miliarde de lei, cu 8,7 miliarde de lei mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului precedent, depăşind sumele investite pe tot anul în 2016, a mai spus Florin Cîţu.

"În 2016 s-au investit 28,7 miliarde de lei, în tot anul 2017 când s-au investit doar 26,8 miliarde de lei sau în tot anul 2018 când s-au investit doar 34,2 miliarde de lei. Pe primele 10 luni, Ministerul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor a realizat plăţi aferente proiectelor finanţate din fonduri europene de 4,2 miliarde de lei, din cele 6,2 miliarde de lei prevăzute în buget. Şi un ultim detaliu, administraţia locală a investit cu 75,5% mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut în proiecte finanţate din fonduri externe nerambursabile, aferente cadrului financiar 2014-2021", a spus ministrul.

• Economia va creşte şi în trimestrul al patrulea, estimează Florin Cîţu

În ceea ce priveşte economia, Cîţu a spus că în trimestrul patru dinamica va fi pozitivă şi revenirea economică va continua.

"Trimestrul patru va fi unul pozitiv faţă de trimestrul trei, dinamica continuă. Noi credem că mergem spre estimarea noastră, să fie aproape de o contracţie de 4,2. După trei trimestre, economia României, faţă de anul trecut trei trimestre, deci trei trimestre la trei trimestre, a scăzut cu 4,6%. Noi credem că se va îmbunătăţi această estimare spre final de an şi ne vom duce spre 4,2 scăderea. Deci, când vor fi patru trimestre la patru trimestre", a precizat Cîţu răspunzând jurnaliştilor.

Întrebat despre estimarea privind nivelul datoriei publice la finalul anului şi strategia de reducere a deficitelor pe următorii ani, ministrul a precizat: "În ceea ce priveşte datoria publică, ştiţi foarte bine că este o corelaţie directă între anii de recesiune şi creşterea datoriei publice, deci nu este doar România, în orice ţară din lume într-o recesiune creşte datoria publică. România - ce am făcut noi anul acesta - a făcut să crească datoria publică cu cel mai mic procent dacă este să ne uităm la ceea ce se întâmplă în UE. Acolo, media creşterii datoriei publice este în jur de 20 procente, la noi cred că va rămâne în jur de 7 procente, deci avem o dinamică mai mică. Strategia pentru viitor implică două elemente: creşterea economică - este o scădere naturală a datoriei publice şi, bineînţeles, ne uităm, de aceea facem aceste prefinanţări, la dobânzi foarte bune, ne uităm la refinanţarea unor împrumuturi luate în trecut la dobânzi foarte proaste şi, bineînţeles, la plata unor împrumuturi în avans din trecut. Aceasta este strategia pe care o vom prezenta pentru anii viitori".

Ministrul de Finanţe a mai spus că vrea să meargă la BNR când se vor ţine şedinţele de politică monetară pentru a prezenta opinia Finanţelor.

"Legea îmi permite şi, în al doilea rând, pentru a nu mai exista în spaţiul public această discuţie despre ce zice ministrul de Finanţe despre politica monetară, ce zice politica monetară despre ce trebuie să facă Ministerul de Finanţe. Mergem la discuţii, vom fi transparenţi de fiecare dată noi şi elementele din buget sau deficit le discutăm cu Banca Naţională. Aş vrea ca opinia publică să ştie foarte clar că există o comunicare foarte bună şi transparentă între Ministerul Finanţelor Publice şi Banca Naţională şi de aceea am spus că voi merge la aceste şedinţe de politică monetară pentru a prezenta punctul de vedere al Finanţelor exact acolo unde se iau deciziile. Nu are drept de vot Ministerul Finanţelor. Doar poate să participe la aceste sedinţe", a conchis Cîţu.