• Jianu: "Codul de Procedură Fiscală a fost modificat de 17 ori"
• Jianu: "În total, au fost 835 de modificări de acte normative, 45% dintre acestea având efect asupra mediului de afaceri"
Codul Fiscal a fost modificat de 120 de ori, în primele trei luni ale acestui an, a declarat, ieri, în cadrul unei conferinţe, Florin Jianu, preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR).
Domnia sa a afirmat: "Aproape în fiecare şedinţă de Guvern am avut modificări ale Codului Fiscal, iar Codul de Procedură Fiscală a fost modificat de 17 ori, în primele trei luni ale anului curent, în diverse şedinţe de Guvern. Cu totul, în primele 90 de zile ale lui 2018 au fost 835 de modificări de acte normative, iar 45% dintre acestea au afectat direct şi semnificativ întreprinderile, şi inclusiv IMM-urile, astfel că riscăm ca, şi anul acesta, să ne clasăm pe un «ruşinos loc întâi», în ceea ce priveşte modificările legislative, la nivel european".
Volumul modificărilor Codului Fiscal a fost cu 173% mai mare în trimestrul întâi din 2018, comparativ cu perioada similară din 2017, când Codul Fiscal a fost modificat de 290 de ori, în total, a adăugat preşedintele CNIPMMR.
Conform afirmaţiilor domnului Jianu, la începutul lui 2018, mediul de afaceri a avut obligaţia de a implementa 90 de noi reglementări, iar pe parcursul primelor trei luni de zile au mai apărut încă 120.
Totodată, potrivit lui Florin Jianu, toate acestea au multiple efecte negative asupra IMM-urilor şi duc la: o instabilitate a mediului de afaceri; o creştere a fiscalităţii şi a birocraţiei; eforturi de implementare semnificative, dacă nu imposibile; cheltuieli suplimentare pentru întreprinzători; cheltuieli crescute din punct de vedere administrativ; necesitatea unor restructurări; probleme de asigurare a competitivităţii şi derulării contractelor la export etc.
"În ceea ce priveşte efectele acestor modificări, vedem că în perioada 1 ianuarie - 28 februarie 2018, aşadar în primele două luni ale anului, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2017, investiţiile directe ale nerezidenţilor în ţara noastră au scăzut cu 3,17%, însumând 794 de milioane de euro (comparativ cu 820 de miliane de euro); societăţile cu capital străin nou-înfiinţate (848 de societăţi) au un capital social subscris în sumă totală de 3,59 milioane de dolari, în scădere cu 57,9%; numărul suspendărilor, dizolvărilor, radierilor, insolvenţelor, inclusiv în rândul societăţilor cu particpare străină la capital au fost mai mari decât cele din perioada similară din 2017 - numărul suspendărilor a crescut cu 66,52% (4108 suspendări, comparativ cu 2467); cel al dizolvărilor s-a majorat cu 74,21% (6397 dizolvări, comparativ cu 3672); numărul radierilor a crescut cu 19,25% (15254 radieri, comparativ cu 12792) şi cel al insolvenţelor s-a majorat cu 28,07% (1492 insolvenţe, faţă de 1165).
Desigur, ne uităm şi la ceea ce înseamnă înregistrarea de firme şi vedem că pe primele două luni ale lui 2018 avem 22.400 de firme înregistrate, dar sunt mai puţine ca număr decât cele închise, radiate etc. Revenim, aşadar, la tendinţa anului trecut, tendinţă care fusese corectată în prima parte a anului 2017, prin câteva măsuri de susţinere a mediului de afaceri (programul România Start-Up Nation, câteva finanţări sau o oarecare stabilitate)", a mai spus domnia sa.
CNIPMMR solicită iniţierea unui program REFIT, de simplificare a cadrului legislativ din România, similar cu programul REFIT, iniţiat de Comisia Europeană în anul 2002, care să asigure codificarea, reformarea legislaţiei, abrogarea şi eliminarea actelor normative inutile şi irelevante, revizuirea şi retragerea unor acte în curs de aprobare, înlocuirea actelor obligatorii din punct de vedere juridic cu alternative mai puţin stricte, precum acordurile voluntare (autoreglementare, coreglementare) şi subliniază faptul că trebuie să simplificăm legislaţia, şi nu să punem noi poveri administrative asupra întreprinzătorilor.
De asemenea, CNIPMMR solicită respectarea principiilor reglementării inteligente, mai exact: un proces decizional deschis şi transparent; un dialog social calitativ; evaluarea în mod sistematic a impactului legislaţiei asupra IMM-urilor, realizarea "testului IMM" şi aplicarea principiului "Gândiţi, mai întâi, la scară mică", precum şi respectarea principiilor fiscalităţii, cu scopul asigurării unui cadru legal stabil, predictibil şi rezonabil, precum şi în vederea restabilirii încrederii investitorilor.