Toţi consumatorii casnici de energie trebuie consideraţi vulnerabili

Liberalizarea preţului la consumatorul casnic, un deceniu de încercări nereuşite. Acesta ar putea fi al doilea titlu pentru articolul de faţă. Acum zece ani scriam cu sârg despre liberalizarea pieţei de energie şi, implicit, a preţului la consumatorul final. A reuşit până acum doar parţial, însă ceea ce susţin este că liberalizarea ar trebui să se oprească la uşa consumatorului casnic.

Din fericire există concurenţă între producătorii de energie. Producem energie electrică din surse hidro, cărbune, nuclear, eolian, fotovoltaic, gaze naturale. Fiecare producător are anumite costuri pe care le cunoaşte, le poate controla şi îmbunătăţi pentru a deveni profitabil. Concurenţa pe piaţa producătorilor se vede cel mai bine când arunci un ochi pe OPCOM, bursa de energie. Acolo, Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Centrala de la Brazi, parcurile eoliene îşi vând marfa mai ieftin sau mai scump. Până nu demult şi în această piaţă se simţea intervenţionismul statului care fixa preţul unor producători precum Hidroelectrica sau Nuclearelectrica, iar aceştia nu puteau vinde peste acest plafon. Acum, în concurenţa preţului au intrat şi importurile. Apoi, statul a liberalizat şi piaţa de furnizare. Adică a permis concurenţa între furnizorii care să cumpere tot concurenţial energia de pe piaţă.

• Au investit, dar au şi încasat

Şi pe piaţa de distribuţie este concurenţă, chiar dacă reţelele de medie şi joasă tensiune au fost date în administrarea investitorilor într-un proces care a combinat privatizările, concesiunile pe zeci de ani şi subvenţiile acordate de stat (adică de noi toţi) pentru recuperarea acestor investiţii pe care companii precum Enel, E.ON şi CEZ le-au făcut în România. Cu alte cuvinte, statul a cedat administrarea reţelelor şi le-a dat şi bani noilor administratori pe motiv că investiţiile se făceau într-o ţară cu risc ridicat. Lobby ca la carte, nu?

De exemplu, după ce au investit, dar au mai şi încasat, italienii de la Enel au făcut un exit de toată frumuseşea din Muntenia Sud, Banat şi Dobrogea, părăsind România şi 3 milioane de clienţi. Au vândut activele pentru 1,26 miliarde de euro în 2023 către grecii de la Public Power Corp (PPC). Şi nemţii de la E.ON sunt aproape de vânzarea diviziei de furnizare către maghiarii de la MVM. Decizia a stârnit controverse legate de securitatea energetică şi momentan bate pasul pe loc. De altfel, E.ON vrea să vândă active şi din distribuţia gazelor naturale pe care le deţine în Moldova.

• Consumatorul casnic, în arena cu lei... profit

Liberalizarea trebuie să se oprească înainte de a ajunge la consumatorul final! De ce? Pentru că în acest moment toţi consumatorii casnici sunt vulnerabili. Să fii consumator vulnerabil nu ţine doar de nivelul veniturilor. Ar trebui să ţină de nivelul de informare al consumatorului casnic, care trebuie să facă alegeri avantajoase pentru el, ca un actor economic în mijlocul pieţei libere. Dacă liberalizarea ar avea loc, atunci consumatorii casnici s-ar simţi ca într-o cuşcă cu lei. Ar trebui să lupte pentru factură cu adevăraţi mamuţi industriali, multinaţionale şi business-uri cu multe zerouri la cifra de afaceri. Adică cu companiile care produc, distribuie şi furnizează energia.

Consumatorul ar intra într-o piaţă uriaşă, cu o hârtie în mână care reprezintă contractul lui cu furnizorul. Pe baza acestei hârtii va fi obligat să facă alegeri într-o piaţă pe care nu o înţelege şi despre care nu ştie aproape nimic din mecanismele de formare a preţului. La capătul acestei alegeri ce are toate şansele să fie greşită, la finalul lunii va plăti o factură a cărei valoare nu o poate influenţa. Adică situaţia lui ar fi ca aceea din prezent. Nu s-ar schimba decât preţul (care va fi mai mare) şi iluzia că într-o piaţă liberalizată are mai multe avantaje. Nu are!

Invariabil, consumatorii se vor duce către cel mai mic preţ. Electronii sunt la fel, chiar dacă plăteşti factura la Electrica Furnizare sau la PPC. Bine, mai sunt diferenţe în serviciile de furnizare, dar consumatorul nu le poate compara decât în urma unui travaliu de auto-educare, costisitor pentru timpul oricui.

• Lumina vine de la minister

Ministrul Energiei este aşteptat săptămâna viitoare să vorbească despre viitorul liberalizării preţului la consumatorul final. Teoretic, liberalizarea trebuia să se facă de la 1 aprilie. Practic, nici prelungirea cu un an nu ar fi suficientă. Sau ar fi suficientă dacă, începând de mâine, am vedea pe toate posturile TV şi pe toate canalele de social media materiale explicative pentru educarea consumatorului casnic în alegerile viitoare pe care acesta trebuie să le facă. Altfel, populaţia va rămâne vulnerabilă, iar preţul ar trebui subvenţionat, plafonat sau îngheţat de ANRE şi Ministerul Energiei pentru mulţi ani de acum înainte.

Ne putem întreba, cu tot cu prezumpţia de nevinovăţie, în interesul cui ar fi liberalizarea preţului la consumatorul final? Păi în numele companiilor care activează pe drumul de la întrerupător la priză. Dar ele deja realizează profit şi acum, iar statul s-a angajat să-i compenseze pe furnizori pentru diferenţele dintre preţul de achiziţie şi preţul furnizat către noi. De ce n-ar face asta în continuare, din dividendele pe care le obţine de la companiile de stat deţinute?

• Liberalizarea este neprofitabilă doar pentru ultima verigă

Hidroelectrica, compania statului şi cel mai mare producător de energie electrică din ţară, a făcut un profit de 3,5 miliarde de lei în primele nouă luni din 2024 cu cele 187 de hidrocentrale şi parcul eolian din portofoliu. Hidroelectrica are şi activitate de furnizare, deţinând aproape 600 de mii de clienţi casnici.

Mergem la următoarea verigă. Transelectrica, tot compania statului, şi-a dublat profitul în primele nouă luni din 2024, până la 410 milioane de lei. Transelectrica asigură infrastructura de transport a energiei electrice şi interconectarea cu ţările vecine.

Tot statul deţine aproape 49% din distribuţia de energie electrică realizată prin compania Electrica. În primele nouă luni din 2024 compania Electrica a înregistrat un profit net de peste 300 milioane lei, iar Electrica Furnizare este al doilea cel mai mare furnizor din România, cu o contribuţie de 70% în veniturile grupului Electrica. Aşadar, parte din profitul grupului se datorează furnizării.

Fără să vrem apare din nou întrebarea: de ce statul nu ar garanta un preţ constant, fără fluctuaţii şi nespeculativ pentru consumatorul casnic? Dacă statul nu poate face asta (pentru că vor veni răspunsurile că UE ne cere această liberalizare), atunci să-şi suflece mânecile şi să informeze consumatorul până acolo încât acesta să facă alegeri responsabile, care să-l protejeze (dacă statul spune că nu mai poate face asta).

Dacă ne întoarcem cu patru ani în urmă, ne amintim că statul era într-un hei-rup similar: se pregătea să liberalizeze piaţa pentru consumatorul final. Procesul a fost oprit după începerea războiului din Ucraina, când preţurile din energie au fluctuat puternic. La finalul lui 2021 energia electrică era plafonată la 1 leu pe kWh, iar statul acorda atunci, în urma unor calcule complicate, o compensaţie lunară la factură de aproximativ 0,3 lei/kWh. Aceasta se calcula în funcţie de consum. Adică, la un consum de 125 de kWh pe lună, consumatorul primea o compensaţie de aproximativ 36 de lei. Dacă piaţa s-ar liberaliza mâine, în funcţie de preţul de achiziţie al energiei de pe OPCOM, ar urma să asistăm la o creştere de 43% a facturilor pentru cei care consumă între 100-255 kWh, potrivit calculelor făcute de Asociaţia Energia Inteligentă.

Aşadar, de ce statul, care influenţează major toate pieţele de energie pe care activează (de la producători până la furnizori) ar lăsa liberă formarea preţului la consumatorii finali fără o informare de cel puţin un an de acum înainte? Ministrul de resort se află în faţa unei decizii complicate: să împingă în arena gladiatorilor un consumator neinformat, iar din alegerile lui greşite să poată profita şi mai mult companiile de producere, transport, distribuţie şi furnizare sau să-l protejeze în continuare, ţinând cont că gladiatorii obţin inclusiv în aceste condiţii de piaţă profituri de miliarde de lei?