Comisia Europeană a cerut guvernului Ciolacu să reducă plafonul cifrei de afaceri pentru impozitarea microîntreprinderilor de la 500.000 de euro la 88.500 de euro, în conformitate cu recomandările Băncii Mondiale, potrivit unor surse din cadrul Executivului de la Bucureşti citate de G4Media, Economedia şi Hotnews. Dacă această măsură nu va fi implementată în următoarele şase luni, ţara noastră riscă să piardă definitiv 300 de milioane de euro din fondurile PNRR (Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă) pentru neîndeplinirea jalonului respectiv din reforma fiscală asumată.
Această propunere vine în contextul în care, în 2023, coaliţia PSD-PNL a redus deja plafonul de încadrare a microîntreprinderilor de la 1 milion de euro la 500.000 de euro, impunând IMM-urilor care depăşesc această sumă un impozit pe profit de 16%, în loc de impozitul de 1% aplicat microîntreprinderilor. Negocierile între Guvern şi Comisia Europeană continuă, iar decizia finală trebuie luată în termen scurt de autorităţile de la Bucureşti pentru a evita pierderea finanţărilor din PNRR.
Referitor la impozitarea microîntreprinderilor, din 2018 încoace au avut loc mai multe schimbări. Înainte de anul 2023, plafonul cifrei de afaceri pentru impozitarea microîntreprinderilor era de 1 milion euro, cu un impozit de 1% pe cifra de afaceri. În anul 2023, acest plafon a fost redus la 500.000 euro, iar companiile care au cifra de afaceri între 500.000 şi 1 milion euro plătesc un impozit pe profit de 16%. În toamna anului trecut, Guvernul a decis ca, de la 1 ianuarie 2024, microîntreprinderile care realizează venituri sub 60.000 de euro să plătească 1% impozit, iar cele care depăşesc acest prag până la nivelul de 500.000 euro şi care desfăşoară anumite activităţi specifice să plătească un impozit de doar 3%. Acest impozit este plătit de microîntreprinderile care desfăşoară următoarele activităţi: editare a jocurilor de calculator; editare de produse software; realizare a soft-ului la comandă (software orientat client); servicii privind tehnologia informaţiei; hoteluri şi alte facilităţi de cazare similare; facilităţi de cazare pentru vacanţe şi perioade de scurtă durată; parcuri pentru rulote, campinguri şi tabere; alte servicii de cazare; restaurante; catering pentru evenimente; alte servicii de alimentaţie; baruri şi alte activităţi de servire a băuturilor; activităţi juridice - numai pentru societăţile cu personalitate juridică care nu sunt entităţi transparente fiscal, constituite de avocaţi potrivit legii; asistenţă medicală generală; asistenţă medicală specializată; asistenţă stomatologică; alte activităţi referitoare la sănătatea umană.
Menţionăm că numărul firmelor care au regimul microîntreprinderilor s-a redus mult în 2023, în urma intrării în vigoare a prevederilor din Ordonanţa 16/2022, care reduce pragul cifrei de afaceri pentru impozitare la 500.000 euro. Conform datelor ANAF, dacă în 2022 erau 876.182 microîntreprinderi active, în 2023 numărul acestora a scăzut la 495.488, iar la finalul primului trimestru din 2024 s-a redus la 459.417.
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 14.10.2024, 09:07)
nu putem plati noi, cat pot risipi si fura guvernantii.
2. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 14.10.2024, 13:56)
De parca ii crede cineva pe politicieni ca s-ar lupta ei pentru binele poporului. Va dati seama ce negocieri dure poata ei acolo la EU pentru noi, mai nenicule!