Tratatul NATO, primul obstacol în politica externă a lui Călin Georgescu privind Ucraina

Tratatul NATO este primul obstacol în politica externă a lui Călin Georgescu privind Ucraina, care susţine că, în eventualitatea unei păci impuse de Trump în ţara vecină, România ar putea să profite şi să solicite retrocedarea fostelor teritorii româneşti. Afirmaţiile lui Călin Georgescu referitoare la retrocedarea teritoriilor de către statul vecin pot fi vizionate în podcast-ul lui Ion Cristoiu, care a demarat cu o discuţie despre experienţa politică a candidatului la prezidenţiale şi despre definiţia politicii externe.

Călin Georgescu a spus: "Expertiza mea cea mai mare este (n.red. - sic!) politica externă şi democraţia. Totul se joacă pe securitate proprie - cel puţin din ce am văzut eu în ultimii 10-15 ani -, totul. Dacă nu eşti foarte puternic, ai ieşit în afara stadionului. Totul se joacă pe resurse - cine are, cum are, dacă are şi pe termen lung. (...) Securitatea alimentară este egal cu securitatea naţională. Cine înţelege asta, va câştiga viitorul. (...) Politica externă înseamnă a stabili priorităţile. Nu-ţi stabileşti priorităţile, nu le ai pe retină, nu le ai în sufletul tău, nu trăieşti cu acest sentiment că acolo este ţara ta, acolo este identitatea ţării tale, de acolo poţi să duci ţara pe orbită - cum a dus-o Brâncuşi -, nu poţi să mergi mai departe. (...) Tema supravieţuirii este esenţială în politica externă".

Autorul afirmaţiei privind supravieţuirea statului (sau a naţiunii) nu a precizat dacă supravieţuirea se face în dauna altei ţări/naţiuni sau nu. Coroborând această afirmaţie privind supravieţuirea cu altele din aceeaşi discuţie pe care Călin Georgescu a avut-o cu Ion Cristoiu, se poate spune că prezidenţiabilul se gândeşte la o supravieţuire în dauna altuia.

De unde reiese acest lucru?

Întrebat de Ion Cristoiu dacă el crede că, în procesul de pacificare a Ucrainei, va exista o împărţire a teritoriilor statului vecin, Călin Georgescu a spus răspicat: "Va fi o întâlnire între Putin şi Trump, unde se vor tranşa lucrurile. Şi, desigur, cu o masă largită, incluzând Ucraina şi, mi-aş dori eu, şi România. Aici am putea juca un rol colosal, iar întâlnirea să aibă loc la Bucureşti. Trebuie să vedem care este noua formulă lansată de Trump. (...). Se schimbă lumea, se schimbă frontierele. Unde suntem noi? Avem Bucovina de Nord - interes, Bugeac, Maramureşul de Nord din fosta Transcarpatia - ceva va rămâne şi pe la unguri, Lvov, care rămâne la polonezi, (...). 100% va fi asta. Drumul este inevitabil către aşa ceva. Ucraina este un stat inventat. Nu există puncte de reper acolo. (...) Războiul este pierdut, nu există altă formulă. Ei (n.red.- americanii) ştiu asta şi vor să iasă demni din această situaţie. De aceea, este o mişcare foarte inteligentă a lui Trump - să o ia înainte, să iasă basma curată şi foarte elegant. Gândiţi-vă ce s-a întâmplat cu Afganistan, Iran, Irak. (...) America nu va mai negocia prin Bruxelles. Este o şansă pentru noi să lăsăm la o parte politica bizantină pe care am dus-o până acum şi să negociem direct. Noi vom negocia direct cu cel mai important partener dintotdeauna: America. Totul se face prin America. (...) Vom vedea cum se vor schimba relaţiile între America şi Rusia. România este de la Nistru până la Tisa, vom vedea cum va fi pe viitor, cum vor evolua relaţiile dintre SUA şi Rusia şi vom beneficia, ajungând, cum a zis Eminescu, de la Nistru până la Tisa. Toate aceste noi frontiere care ni se deschid sunt în avantajul nostru, inclusiv pentru NATO. În primul rând, sunt ale noastre, este incontestabil, istoric. Eu nu am zis că le cerem, dar profiţi de ocazie, vezi ce se întâmplă".

• Tratatul frontalier semnat în 1997 cu Ucraina, condiţie de aderare la NATO

Ceea ce spune Călin Georgescu ar avea rost într-o lume ce renunţă total la principiile de drept internaţional, la tratatele internaţionale semnate şi în care ONU şi NATO sunt desfiinţate. Numai că lumea respectivă nu există.

România nu poate profita de o pace în Ucraina pentru a semna un nou tratat cu această ţară prin care să se reconsidere graniţele actuale şi să primim fostele teritorii româneşti aflate în componenţa statului vecin, deoarece, în 2 iunie 1997, la Constanţa, cele două ţări au semnat un tratat frontalier - intrat în vigoare la 22 noiembrie 1997 în urma ratificării de cele două parlamente -, document prin care autorităţile de la Bucureşti şi cele de la Kiev recunosc ca definitive frontierele existente în acel moment. Menţionăm că negocierea şi încheierea acestui tratat a fost una dintre condiţiile pe care le-am avut de îndeplinit pentru a fi primiţi în NATO. Această condiţie prevede că orice stat care doreşte să adere la alianţa nord-atlantică trebuie să aibă încheiate tratate cu toţi vecinii săi privind recunoaşterea frontierelor.

Condiţia respectivă reiese din articolul 1 al Tratatului NATO, care stipulează: "Părţile se angajează, în conformitate cu prevederile Cartei Organizaţiei Naţiunilor Unite, să soluţioneze prin mijloace paşnice orice diferend internaţional în care ar putea fi implicate, astfel încât să nu se aducă atingere păcii şi securităţii internaţionale, precum şi justiţiei, şi să se abţină în relaţiile internaţionale de la recurgerea la ameninţarea cu forţa sau la folosirea forţei în orice mod incompatibil cu scopurile Organizaţiei Naţiunilor Unite".

De aceea, anterior, în 16 septembrie 1996, România şi Ungaria au semnat şi ratificat Tratatul de la Timişoara, de înţelegere, cooperare şi bună vecinătate, care a rezolvat unele litigii şi a pus bazele relaţiilor de cooperare în avantajul ambelor ţări.

Or, să vii acum în eventualul context al încheierii unei păci în Ucraina, şi să deschizi un diferend internaţional cu ţara vecină privind retrocedarea unor teritorii - aşa cum reiese din declaraţiile lui Călin Georgescu - înseamnă, practic, să încalci articolul 1 al Tratatului NATO sau mai bine spus să te autoexcluzi din respectiva alianţă militară.

• Diferenţa între anulare şi suspendare

Referitor la Ucraina, tot în podcastul lui Ion Cristoiu, Călin Georgescu a spus: "Pe 27 ianuarie (n.red. - Georgescu a spus "27 februarie", dar a fost corectat de Cristoiu, deşi prima dată părea că nu înţelege ce a greşit), Trump a semnat decretul prin care anulează orice ajutor pentru Ucraina. Le-a dat 90 de zile. Este un mesaj clar pentru Zelenski să facă pace durabilă. Pentru noi, acest lucru este crucial. Te uiţi în jur şi vezi că se discută despre noi frontiere. Păi, aici trebuie să fim noi!".

Fals! În primul rând, ordinul executiv respectiv a fost semnat de Donald Trump în 20 ianuarie 2025, adică în prima zi de mandat. În 27 ianuarie, Donald Trump a semnat cinci ordine executive din care trei se referă la chestiuni organizatorice privind forţele armate ale SUA, unul la scutul Iron Dome al SUA şi unul la comemorarea a 80 de ani de la eliberarea lagărului nazist de la Auschwitz.

În al doilea rând, preşedintele SUA nu a dispus prin acest document anularea, ci suspendarea, pentru 90 de zile, a tuturor ajutoarelor financiare acordate la nivel global, nu doar Ucrainei.

Secţiunea 3 din ordinul respectiv stipulează:

"(a) O suspendare de 90 de zile în acordarea asistenţei externe pentru dezvoltare de către Statele Unite pentru evaluarea eficienţei programatice şi a coerenţei oricărui sprijin acordat cu politica externă a Statelor Unite. Toţi şefii de departamente şi agenţii cu responsabilitate pentru programele de asistenţă externă pentru dezvoltare ale Statelor Unite vor suspenda imediat executarea obligaţiilor şi plăţilor din fondurile de asistenţă pentru dezvoltare către ţări străine şi organizaţii neguvernamentale de implementare, organizaţii internaţionale şi contractori, în aşteptarea revizuirii acestor programe pentru eficienţa şi coerenţa programatică cu politica externă a Statelor Unite, pe termen de 90 de zile de la prezentul ordin. Oficiul de management şi buget (OMB) va aplica această suspendare.

(b) Evaluările fiecărui program de asistenţă externă vor fi ordonate de către şefii de departament şi agenţii responsabil, în conformitate cu liniile directoare furnizate de secretarul de stat, în consultare cu directorul OMB.

(c) Şefii de departament şi agenţii responsabil, în consultare cu directorul OMB, vor lua decizii în termen de 90 de zile de la prezentul ordin cu privire la continuarea, modificarea sau încetarea fiecărui program de asistenţă externă pe baza recomandărilor de revizuire, cu acordul secretarului de Stat.

(d) Obligaţiile şi plăţile din fondurile de asistenţă pot fi reluate pentru un program înainte de sfârşitul perioadei de 90 de zile dacă se efectuează o revizuire, iar secretarul de stat sau reprezentantul său, în consultare cu directorul OMB, decide să continue programul în aceeaşi formă sau modificată. În plus, orice alte programe şi obligaţii noi de asistenţă externă trebuie să fie aprobate de secretarul de stat sau de reprezentantul acestuia, în consultare cu directorul OMB.

(e) Secretarul de stat poate renunţa pentru anumite programe la suspendarea prevăzută la punctul (a)".

Referitor la obligarea lui Zelenski la pace, afirmaţia lui Georgescu este falsă şi ea, deoarece, potrivit presei americane, consilierii lui Trump susţin că e nevoie de o analiză amplă şi că pacea se va încheia cel mai devreme la finalul primelor 100 de zile ale noului mandat al preşedintelui american.

La finalul discuţiei cu Ion Cristoiu, Călin Georgescu a mai spus, referitor la politica externă a ţării noastre: "Noi trebuie să ne apropiem cu toţi. Noi trebuie să ne avem bine cu toţi. Vrem pace cu toţi, dar trebuie să punctăm economic acolo unde interesul românesc o cere. Deci prin urmare, tot ce este bine pentru poporul tău trebuie să aduci acasă".

Nu a precizat însă cine stabileşte ce este bine pentru popor. Sau cum sunt catalogate unele decizii ca fiind bune pentru popor.