FLORIN JIANU, PREŞEDINTE CNIPMMR:  "Pe măsura 3 - granturi pentru investiţii - am asistat practic la un concurs de cofinanţare în detrimentul companiilor afectate real de pandemie"

Deschiderea unei noi sesiuni de certificate de stare de urgenţă necesare în momentul semnării contractului de finanţare şi excluderea firmelor care achiziţionează spaţii imobiliare sau sper închiriere reprezintă două din cerinţele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) pentru ca măsura 3 - granturi pentru investiţii, reglementată de OUG 130/2020, OUG 174/2020, legea 220/2020 şi OUG 199/2020, să fie implementată rapid, în folosul antreprenorilor care au fost afectaţi de restricţiile impuse în timpul pandemiei Covid-19 şi de criza economică generată de aceasta.

"Cofinanţarea nu trebuie să fie criteriul de delimitare pentru un astfel de program care are drept obiectiv sprijinirea firmelor afectate de pandemia Covid-19. Prin introducerea acestui criteriu am asistat practic la un concurs de cofinanţare care nu a ţinut cont de cei care aveau cu adevărat nevoie de finanţare. Nu s-ar fi ajuns în această situaţie critică, dacă s-ar fi aplicat legea 220/2020 şi grila gândită de noi pentru acest proiect", a declarat, ieri, Florin Jianu, preşedintele CNIPMMR, în cadrul unei conferinţe de presă.

Domnia sa a prezentat o serie de cifre ce ridică mari semne de întrebare în legătură cu modul în care a fost implementată măsura 3 - granturi pentru investiţii, prin care întreprinderile mici şi mijlocii pot fi finanţate cu sume cuprinse între 50.000 şi 200.000 euro.

Din 27.736 de solicitări pe măsura 3, 20.946 - adică 75% - au avut punctaj maxim - 100 de puncte, ceea ce demonstrează că programul nu a fost gândit astfel încât să diferenţieze participanţii la acesta, a susţinut Florin Jianu. Reprezentantul antreprenorilor a arătat că rata de cofinanţare medie pentru solicitările admise este de 59,23% - adică 3,35 miliarde lei - pentru granturi de 2,31 miliarde lei şi că 40% din aplicaţii prevăd achiziţii de spaţii.

"Nu mi se pare normal că există solicitări în care cofinanţarea se ridică la 85-90%, pentru că acest lucru arată clar că nu ai nevoie de ajutorul statului pe acest tip de grant. De aceea, am solicitat redeschiderea unei noi sesiuni de eliberare a Certificatelor pentru Situaţii de Urgenţă care să stabilească clar care dintre solicitanţii pe măsura 3 au fost afectaţi de restricţiile impuse de autorităţi în timpul pandemiei Covid-19 şi de criza economică ce a urmat", a spus Florin Jianu.

În legătură cu procentul ridicat privind achiziţia de spaţii, preşedintele CNIPMMR a precizat: "40% dintre aplicanţi vor să cumpere sedii. Dacă îţi cumperi un apartament şi nu ai echipament specific activităţii de producţie, este clar că destinaţia fondurilor acordate prin măsura 3 este alta decât o investiţie pentru dezvoltarea capacităţii de producţie. Legea nu interzice să investeşti în spaţii, dar considerăm că, deşi e legal, e imoral, pentru că va interveni arbitrariul şi vom asista la schimbări mari pe piaţa imobiliară".

El a menţionat că, în ultima zi a apelului, s-au depus 47,18% din proiectele câştigătoare, fapt care ridică mari semne de întrebare cu privire la informaţiile din interiorul aplicaţiei cu privire la procentele de cofinanţare folosite de aplicanţi până în ultima zi, a arătat preşedintele CNIPMMR.

"Numai în regiunea Nord-Vest, 63,07% din proiectele depuse în ultima zi au fost câştigătoare, lucru nemaiîntâlnit până acum la niciun program şi la nicio măsură finanţată din bugetul de stat sau din fonduri europene", a spus Florin Jianu.

Pe lângă aceste lucruri, antreprenorii mai arată că în perioada precedentă au apărut în presă suspiciuni privind scurgerea de informaţii cu privire la aplicaţiile depuse şi la faptul că unii aplicanţi au avut informaţiile necesare privind condiţiile de atins pentru ca solicitările să fie aprobate. Acest fapt a dus ca 82,7% din solicitările aprobate să fie depuse în ultimele 5 zile, adică în perioada 25-29 ianuarie inclusiv.

De aceea, antreprenorii solicită un control strict din partea Serviciului de Telecomunicaţii Speciale şi a Corpului de Control al prim-ministrului cu privire la persoanele care au avut acces la baza de date a programului şi care au accesat alte secţiuni decât cele pentru care le-a fost acordat accesul, precum şi la numărul de accesări ale fiecărei secţiuni şi momentele în timp. De asemenea, STS şi Corpul de Control al premierului să transmită public dacă angajaţi ai băncilor au avut acces la baza de date cu aplicaţiile şi dacă există o corelaţie între aceştia şi proiectele câştigătoare pe măsura 3.

"Nu este normal ca ministrul Economiei să aibă cont de acces pe platforma respectivă. Eu nu cred că domnul ministru Năsui şi-a făcut intenţionat acest cont, ci a fost păcălit din interior pentru că foarte mulţi funcţionari publici au avut conturi, inclusiv oameni care nu au legătură cu Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului. Am primit semnale că mulţi oameni au fost contactaţi de bănci imediat după depunerea aplicaţiei pe măsura 3, ceea ce arată că reprezentanţii instituţiilor bancare ştiau din timp ce proiecte au şanse mari pentru a primi finanţare, ceea ce nu este normal", a spus Florin Jianu, preşedintele CNIPMMR.

Domnia sa a spus că CNIPMMR doreşte eliminarea celor care au încercat fraudarea sistemului şi să fie finanţaţi doar antreprenorii corecţi.

"Nu suntem de acord cu afirmaţia ministrului Năsui de anulare a apelului şi de reluare, de la zero, a măsurii 3. Ne aflăm în luna februarie 2021 şi o măsură privind sprijinirea investiţiilor gândită din aprilie anul trecut nu este încă pusă în practică. Ne aflăm în momentul contractării şi firmele ar trebui să demonstreze că au fost afectate de pandemie. Certificatele pentru situaţii de urgenţă să fie cerute la contractare, pentru a vedea dacă solicitanţii aprobaţi pentru finanţare au avut o scădere a cifrei de afaceri anul trecut", a spus Florin Jianu.

Preşedintele CNIPMMR a afirmat că, în cazul anulării apelului pe măsura 3, ministrul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului, Claudiu Năsui, riscă să se trezească cu 27.000 de procese intentate de antreprenorii care vor solicita despăgubiri pentru cheltuielile efectuate pentru accesarea măsurii respective şi pentru a deveni eligibili.