• Ilie Sîrbu îl contrazice pe Gheorghe Flutur
• Bodo Hombach a absentat de la vînătoarea organizată de Ion Ţiriac
• Nu au lipsit, în schimb, ceilalţi membri marcanţi ai Consiliului de Strategie al ARIS, la conducerea căruia Adrian Năstase l-a numit în mai 2003 chiar pe Ion ţiriac
• Cu banii încasaţi în cele două zile de vînătoare, omul de afaceri poate plăti chiria pe zece ani!
Ministrul Agriculturii, Gheorghe Flutur, a declarat, sîmbătă, că vînătoarea organizată pe fondul de vînătoare de la Balc, judeţul Bihor, deţinut de Ion ţiriac a fost legală, din punct de vedere al organizării, dar că modul în care a fost atribuit domeniul de vînătoare este în afara legii. Flutur a mai spus că alte 69 de fonduri de vînătoare au fost acordate, la fel, fără o licitaţie publică. Istoria fondului de vînătoare de la Balc are ca moment important toamna anului 2001, atunci cînd Regia Naţională a Pădurilor (RNP) renunţă, printr-o adresă, la acest fond de vînătoare, motivînd că se află în imposibilitatea de a-l gestiona. Astfel, acesta este atribuit temporar Asociaţiei de Vînătoare "Zimbrul" Bucureşti, cu care s-a încheiat, în anul 2002, un contract de concesiune pe zece ani. Ministrul consideră această atribuire "o găselniţă" a fostei conduceri a ministerului, deoarece, la scurt timp după atribuire, el a trecut în administrarea lui Ion ţiriac, iar termenul de concesionare a fost prelungit pe o perioadă de 49 ani, fiind singurul contract de concesiune pe o perioadă atît de lungă. Gheorghe Flutur afirmă că atribuirea fondurilor s-a făcut cu acordul fostului ministru al Agriculturii din acea perioadă, Ilie Sîrbu, dar şi a fostului director al RNP, Filip Georgescu. În replică, fostul ministru al agriculturii, Ilie Sîrbu, ne-a declarat: "Domnul Flutur nu cunoaşte legea. Nu există prevedere legislativă în care să fie precizat faptul că atribuirea fondului de vînătoare trebuie realizat numai prin licitaţie publică. Ambele variante sînt posibile: atît prin licitaţie publică, cît şi prin atribuire directă. De o lună încoace domnul Flutur se ocupă numai de imagine, mai bine s-ar ocupa de măsurile necesare integrării".
La ora actuală, Ministerul Agriculturii analizează situaţia celor 69 de fonduri de vînătoare, fiind posibil ca în funcţie de rezultatele anchetei să acţioneze în instanţă fosta conducere a Ministerului Agriculturii. "Nu avem nimic cu cei care au închiriat fondurile. Analizăm situaţia pentru a găsi soluţiile ca să intrăm în legalitate în aceste chestiuni", a precizat Flutur.
Gheorghe Flutur, a dispus, în această săptămînă, verificarea unor documente legate de fondul de vînătoare de la Balc, judeţul Bihor, deţinut de Ion ţiriac.
Verificările au vizat legalitatea contractului şi a actului adiţional care au precedat concesionarea fondului de vînătoare către Asociaţia de Vînătoare "Zimbrul" Bucureşti, modul de gestionare a fondului şi realizarea programului de investiţii.
Omul de afaceri Ion ţiriac şi-a deschis fondul de vînătoare, care a fost supus în ultimii doi ani unor ample amenajări, pe 22 ianuarie 2005, cu o partidă la care au participat numeroşi oameni de afaceri străini şi personalităţi politice.
Măcelul organizat de Ion ţiriac, unde au fost ucişi 185 de mistreţi, în doar două zile, pare să arate că la Balc a fost redes-chis un abator, iar nu un domeniu pentru vînătoarea sportivă.
• Consiliul investitorilor sau al vînătorilor?
Cu banii strînşi, acum o săp-tămînă, în cele două zile de vînătoare, Ion ţiriac poate plăti, pe zece ani, chiria pentru folosirea domeniului de vînătoare, în suprafaţă de 13.500 de hectare (pentru care achită 1 milion de lei pe lună), plus folosirea cabanei şi a clădirilor conexe (600 de euro/lună). În mod normal, firma "Wild Boar" Srl Balc, controlată de Ion ţiriac, ar fi trebuit să încaseze aproximativ 70.000 de euro pentru cele două zile de vînă-toa-re. Numai că, ţinînd cont de numele participanţilor, este foarte posibil ca Ion ţiriac, ca o gazdă bună, să fi renunţat la bani. Omul de afaceri nu a putut fi contactat, sîmbătă, ca să poată da detalii despre partida de vînătoare, fiind plecat în stră-inătate.
Dacă Adrian Năstase ar mai fi fost prim-ministru, atunci probabil că în cabana de Balc s-ar fi putut ţine una dintre cele mai importante şedinţe ale Consiliului de Strategie al Agenţiei Române pentru Investiţii (ARIS). Adrian Năstase a inventat Consiliul, în mai 2003, parcă special pentru Ion ţiriac. La doar cîteva zile după numirea sa, Ion ţiriac a anunţat public că i-a cooptat în Consiliu pe Klaus Mangold, preşedintele diviziei "Daimler Crysler", pe Siegfried Wolf, preşedintele "Magna Europa", şi Bodo Hombach, fostul coordonator al Pactului de Stabilitate şi actualul şef al trustului de presă german WAZ. Toţi trei s-au regăsit pe lista de invitaţi la vînătoare de pe domeniul lui Ion ţiriac, făcută public sîmbătă de ministrul agriculturii. Ziarul "Bursa" a relatat, în toamna anului trecut, că, în cadrul Consiliului, a fost pritocită una dintre cele mai importante afaceri aprobată de Gu-vernul Năstase, respectiv contractul cu compania europeană EADS, pentru securizarea frontierei, în valoare de 1 miliard de euro. Guvernul Tăriceanu verifică, în prezent, acest cosntract pentru faptul că a fost atribuit fără licitaţie grupului EADS. Compania "Daimler Crys-ler" este asociată în concernul EADS, iar pe vremea cînd Bodo Hombach era coordonatorul Pactului de Stabilitate au fost începute discuţiile pentru proiectul de securizare a frontierei, ca măsură necesară integrării noastre în Uniunea Europeană. Mai mult, proiectul "Frontiera" a fost gestionat un timp de Ioan Rus, fostul ministru de interne şi partener de afaceri cu Ion ţiriac, iar după demisia sa, ministru de interne a fost numit Marian Săniuţă, fost preşedinte ARIS. Toate aces-tea au condus la suspiciunea că proiectul atribuit companiei EADS a fost gîndit de Ion ţiriac şi partenerii săi de vînătoare şi colegi în Consiliul de Strategie, Klaus Mangold şi Bodo Hombach. La scurt timp după semnarea contractului cu firma EADS, a izbucnit scandalul "România liberă", publicaţie care a dedicat mai multe articole controversatului proiect. Cum ziariştii de la "România liberă" i-au acuzat de mai multe ori pe şefii WAZ de ingerinţe în politica editorială, Ion ţiriac s-a arătat chiar dispus să cumpere acţiunile ziariştilor ca să stingă conflictul.
• "Zimbrul" la vînătoare de mistreţi
Pe lîngă marii afacerişti şi bancheri străini, la vînătoare au mai fost invitaţi Adrian Năstase, fostul ministru al agriculturii - Ilie Sîrbu, Ioan Rus, precum şi cîţiva afacerişti români: Robert Răduţă, Emilian (Elan) Schwartzenberg, Alexandru (Sandu) Georgescu. Primul este chiar preşedintele Asociaţiei "Zimbrul", prin intermediul căreia Ion ţiriac a obţinut administrarea domeniului de vînătoare de la Balc. Robert Răduţă este asociat cu Elan Schwartzenberg şi Sandu Georgescu în firma bucureşteană "Pa-sărea", specializată în economia vînatului.
• O ştire mondenă
În ultimii ani au fost organizate mai multe partide de vînătoare, despre care habar nu avem, nu ştim cine cine a participat la ele şi nici cu ce trofee a plecat acasă. În schimb, partida organizată de Ion ţiriac a ajuns a doua zi în mai toate ziarele. Doar partida din decembrie 2003, cînd s-a accidentat fostul ministru al agriculturii, Ilie Sîrbu, a mai beneficiat de spaţii atît de largi în presă. Numai că atunci a trebuit să treacă a-proape o săptămînă ca să aflăm că şefii serviciilor speciale au tras cot la cot cu Ilie Sîrbu şi Adrian Năstase. Acum, însă, o agenţie de presă din grupul media la care este acţionar şi Ion ţiriac a difuzat ştirea în aceeaşi zi, cu lux de amănunte, enumerîndu-i pe înalţii oaspeţi ai omului de afaceri. ştirea a fost preluată de unele ziare ca un eveniment monden, însă după cîteva zile ea l-a transformat pe Adrian Năstase în primul măcelar al ţării, cu cei 23 de mistreţi ciuruiţi într-o singură zi! Cine să fi avut interes ca evenimentul să fie făcut public, imediat, din moment ce nici lui Ion ţiriac nu pare să îi fie moale după declaraţiile ministrului agriculturii şi după ce fiul său a trebuit să dea explicaţii pe la Parchet privind permisul de vînătoare?!