FMI a aprobat programul de asistenţă de 5 miliarde euro pentru Ucraina

Boardul executiv al Fondului Monetar Internaţional (FMI) a aprobat, ieri, un program de asistenţă în valoare de cinci miliarde de dolari pentru Ucraina, bani de care Kievul are nevoie pentru a evita intrarea în incapacitate de plată, informează Reuters.

Prima tranşă din acordul stand-by pe 18 luni, de 2,1 miliarde de dolari, va fi acordată imediat, se arată şi într-un anunţ al FMI postat pe propriul site. Suma este cu 200 de milioane de euro mai mare decât ce planuiseră autorităţile de la Kiev să primească ca sumă imediată.

Restul banilor vor fi acordaţi în urma completării celor patru analize generale (reviews. eng) ale programului, care se concentrează mai mult pe asigurarea stabilităţii decât pe implementarea unor reforme structurale profunde, după cum a declarat directorul general al FMI, Kristalina Georgieva, într-o declaraţie de presă.

Autorităţile de la Kiev speră că prin asigurarea fondurilor de la FMI se vor debloca şi finanţările de la UE şi de la alte instituţii.Economia Ucrainei este aşteptată să se contracte cu 5% în acest an, cu un declin sever în trimestrul doi din acest an, de 12%, conform estimărilor guvernului de la Kiev. Fondul Monetar Internaţional anticipează o contracţie a economiei Ucrainei de 8,2% în acest an, în timp ce Institute of International Finance (IIF) se aşteaptă la un declin de 6,9%.

Analiştii se aşteaptă acum ca banca centrală a Ucrainei să reducă mai puternic dobânda-cheie după o tăiere de 2 procente aplicată în 23 aprilie, de la 10% la 8%. În luna aprilie, banca centrală din Ucraina a reînceput de asemenea intervenţiile în piaţa valutară. Totodată, deţinerile non-rezidenţilor de datorie denominată în moneda naţională ucraineană a scăzut în aprilie la 27% de la un vârf de 32%.

"La întâlnirea din 11 iunie (astăzi - n.r.), ne aşteptăm ca banca centrală să reducă dobânda-cheie cu cel puţin 100 de puncte de bază la 7,00% şi cu încă 100 de puncte de bază la şedinţele viitoare de politică monetară, cel mai probabil în doi paşi, fiecare de câte 50 de pct. de bază", spune Valentin Tătaru, analist la ING, care adaugă: "În pieţele de obligaţiuni, considerăm că aceste dezvoltări ar putea face loc pentru un al doilea val de intrări de capital, după (cel din) 2019".

Acesta mai punctează că sentimentul pozitiv din pieţele externe din ultima perioadă şi aşteptatul acord cu FMI au dus deja la un raliu în bondurile ucrainene, al căror randament a scăzut cu între 130 şi 150 puncte de bază săptămâna trecută. Titlurile de stat cu scadenţa 3 ani ale Ucrainei se tranzacţionează la un randament de peste 11%, potrivit datelor furnizate de investing.com, Ucraina având un rating suveran B (speculativ, junk, ce defineşte o ţară confruntată cu incertitudini majore) cu perspectivă stabilă din partea Standard & Poor's.

Acordul cu FMI ajută guvernul ucrainean să treacă într-o poziţie mai favorabilă în ceea ce priveşte finanţarea deficitului bugetar, estimat de ING la 9,5 miliarde de dolari (peste 7% din PIB). Ucraina a reieşit pe pieţele externe cu eurobonduri pe 10 ani în ianuarie, atrăgând 1,25 miliarde de euro la cele mai reduse costuri din istoria ţării, respectiv o rată a cuponului de 4,375%. Cererea, în contextul randamentului superior şi al climatului pozitiv din pieţe, s-a ridicat atunci la 7 miliarde de euro.

La deficit se adaugă plata datoriei deja emise, ce se ridică la 6,5 miliarde de dolari (necesar de finanţare total de 16 miliarde de dolari).

Ucraina are deja o datorie publică relativ ridicată în raport cu PIB, de 50% la finalul lui 2019, care este estimată de FMI să urce la 65,4% la finalul acestui an, în contextul crizei Covid-19, şi la 62,7% la finele lui 2021.

Totodată, deşi recuperarea este prognozată să fie foarte lentă pentru economia Ucrainei (creştere a PIB de 1,1% în 2021 estimată de FMI) după recesiunea din acest an, specialiştii FMI notează că "politica fiscală va trebui să fie întărită" în anii viitori "pentru a pune datoria publică înapoi pe o tendinţă descendentă", după cum se arată în declaraţia de presă a Kristalinei Georgieva.

"O implementare completă şi la timp a politicilor sub programul Fondului va fi critică pentru diminuarea riscurilor economice şi pregătirea terenului pentru stabilizare şi revenire", a mai afirmat Georgieva.

Valentin Tătaru mai arată că instituţiile financiare internaţionale vor acoperi circa 50% din deficitul bugetar total din 2020 al Ucrainei, respectiv 3,5 miliarde de dolari de la FMI şi 1,5-2 miliarde din alte surse, în special de la UE.

Totodată, analistul ING se aşteaptă ca Ucraina să iasă din nou pe pieţele externe cu obligaţiuni în euro, cu o posibilă emisiune cuprinsă între 1,5 şi 2 miliarde de euro. De asemenea, Tătaru se aşteaptă ca Ucraina să înregistreze o îmbunătăţire semnificativă (de 5 mld. de dolari) a balanţei contului curent, de la un deficit de 2,3% în 2019 la un surplus de cont curent de 1,0% în acest an, graţie şi unei scăderi mai mici decât cea aşteptată iniţial a banilor intraţi în ţară de la diaspora ucraineană (eng. remittances).

Aşteptările sunt de asemenea ca rezervele valutare ale băncii centrale din Ucraina să rămână la un nivel similar cu cel din 2019, adică în jurul a 25 de miliarde de dolari, precum şi ca agenţia de rating Moody's să revizuiască pozitiv ratingul suveran al Ucrainei, la B, în analiza din noiembrie.

De menţionat totodată că acordul cu FMI a fost condiţionat de adoptarea unei legi bancare ce interzice returnarea băncilor naţionalizate la vechii acţionari, lege aprobată de parlamentul ucrainean în luna mai.

Supranumită şi "Legea anti-Kolomoisky", actul normativ interzice anularea deciziei din 2016 privind naţionalizarea băncii Privatbank, o decizie contestată de fostul proprietar al băncii, oligarhul ucrainean Igor Kolomoisky, cu care preşedintele Volodimir Zelenski are legături mai vechi.

De asemenea, pentru a debloca sprijinul din partea FMI, parlamentul Ucrainei a aprobat în martie o lege care autorizează vânzarea terenurilor agricole, o condiţie-cheie a Fondului.