FMI estimează un deficit bugetar de 3,7% din PIB pentru acest an

Fondul Monetar Internaţional (FMI) estimează un deficit bugetar de 3,7% din Produsul Intern Brut (PIB) pentru acest an şi de 3,9% pentru 2018, a declarat, vineri, şeful misiunii FMI pentru România, Reza Baqir, într-o conferinţă de presă, potrivit Agerpres.

Baqir a afirmat: "Pentru anul acesta, estimăm că, dacă nu se iau alte măsuri în afară de cele incluse deja în buget, deficitul proiectat va fi de 3,7% din PIB. În timp ce deficitul este proiectat la 3,7% într-un scenariu în care politicile nu se modifică, vedem unele probleme care se configurează anul viitor. După estimările noastre, noi proiectăm că deficitul anului viitor va ajunge la 3,9% din PIB. Aş vrea să precizez că estimările noastre pentru anul viitor se vor modifica odată ce se vor purta discuţiile pe bugetul 2018. Informaţiile noastre la acest moment se bazează pe ceea ce s-a inclus cu privire la anul 2018 în bugetul anului 2017 şi pe efectele unor politici care sunt deja luate în considerare, cum ar fi majorarea punctului de pensie care trebuie să intre în vigoare în cursul acestui an".

Potrivit acestuia, pe termen mediu, pentru a avea o poziţie confortabilă, un deficit în jur de 1,5% din PIB este suficient pentru a păstra datoria publică pe o traiectorie descendentă.

Oficialul FMI a arătat: "Un deficit de 2,3% din PIB pentru anul acesta şi de 2% pentru 2018 ar contribui la atingerea acestui scop. Pentru 2018, un deficit de 2,3% din PIB ar fi ceea ce economiştii numesc opoziţie neutră din punct de vedere fiscal".

La începutul lunii martie, Ministerul Finanţelor Publice a dat asigurări că statul român va respecta ţinta de deficit de sub 3% din PIB.

Diferenţa dintre estimările Comisiei Europene şi cele ale României în ceea ce priveşte deficitul bugetar pentru 2017 este rezultatul aplicării unor metodologii diferite de estimare, dar autorităţile române şi-au asumat un program de guvernare care va respecta ţinta de deficit de sub 3% din PIB, se arată într-un comunicat al Ministerului Finanţelor Publice.

Replica autorităţilor române vine după ce comisarii europeni Valdis Dombrovskis şi Pierre Moscovici au transmis o scrisoare Ministerului Finanţelor Publice în contextul publicării de către Comisia Europeană (CE) a rapoartelor privind situaţia economică şi socială din statele membre.

Ministerul Finanţelor precizează: "Prin scrisoarea transmisă, Comisia Europeană se arată preocupată de o eventuală depăşire a ţintei de deficit pentru anul 2017. Conform bugetului de stat aprobat de Parlamentul României, Guvernul şi-a asumat un deficit bugetar sub 3%, cu respectarea criteriilor de la Maastricht. Diferenţa dintre cele două abordări este rezultatul aplicării unor metodologii diferite de estimare".

Analiza Comisiei face parte din procedura Semestrului European şi include o evaluare a dezechilibrelor care există încă în unele state membre. Conform acestor rapoarte, Comisia Europeană a constatat dezechilibre economice în 12 state membre UE, situaţia acestora urmând a fi în continuare monitorizată, în timp ce României i s-a transmis doar o scrisoare formală, fără a fi identificate dezechilibre economice.

"Deşi în acest moment avem opinii diferite privind prognoza economică pentru anul 2017, Guvernul României s-a angajat să implementeze un Program de guvernare menit să aducă dezvoltare sustenabilă, investiţii în infrastructură şi creare de noi locuri de muncă, cu respectarea unei ţinte de deficit de sub 3% din PIB", precizează sursa citată.

Potrivit previziunilor economice de iarnă publicate la jumătatea lunii februarie de Executivul comunitar, în ţara noastră deficitul public urmează să ajungă la 3,6% din PIB în 2017, faţă de 3,2% cât estima în toamnă, pentru ca în 2018 să urce la 3,9% din PIB.

La vremea respectivă Comisia Europeană avertiza: "Bugetul pe 2017 adoptat de noul Guvern conţine mai multe reduceri de taxe (în special eliminarea contribuţiilor sociale pentru pensii mici) la care se adaugă majorarea cheltuielilor pentru pensii şi salarii în sectorul public. În consecinţă, deficitul guvernamental este preconizat să crească la 3,9% din PIB în 2018 din cauza efectelor majorării semnificative a pensiilor programată pentru luna iulie 2017".

• Reza Baqir: "Reducerile succesive de taxe şi majorările salariale ameninţă realizările din ultimii ani"

Şeful misiunii FMI pentru România, Reza Baqir, a mai declarat vineri că reducerile succesive de impozite şi taxe, majorările salariale ce depăşesc creşterile de productivitate şi investiţiile publice de calitate de volum redus încep să ameninţe realizările din ultimii ani şi restrâng creşterea potenţială a economiei româneşti.

El a spus: "Dacă ne uităm pe perioada ultimilor 7 ani de evoluţii economice, principalul mesaj pe care vrem să îl transmitem este acela că România şi-a consolidat economia în mod semnificativ după criza financiară globală, iar indicatorii macroeconomici se compară cu cei ai altor ţări. Cu toate acestea, reducerile succesive de impozite şi taxe, majorările salariale, ce depăşesc creşterile de productivitate şi investiţiile publice de calitate de volum redus încep să ameninţe aceste realizări şi restrâng creşterea potenţială".

Potrivit lui Baqir, se impune reorientarea politicilor dinspre stimularea consumului către sprijinirea investiţiilor.

"Asta pentru a avea o creştere sustenabilă care să permită includerea unui număr tot mai mare de români în clasa de mijloc într-o manieră sustenabilă", a mai arătat oficialul FMI.

În varianta de iarnă a prognozei pe termen mediu 2016 - 2020, Comisia Naţională de Prognoză a revizuit în creştere la 5,2% estimarea privind avansul PIB în acest an, de la 4,3% în Prognoza de toamnă.

Comisia Europeană (CE) a revizuit în creştere la 4,4% prognoza privind evoluţia PIB în 2017, avansul urmând să încetinească la 3,7% în 2018, potrivit previziunilor economice de iarnă publicate la jumătatea lunii februarie de Executivul comunitar. FMI mizează în 2017 pe un avans al Produsului Intern Brut al României de 3,8%, cel mai ridicat ritm de creştere economică din Europa.

• Baqir: "Modificările succesive de legislaţie au făcut rigidă structura bugetului; nu mai există spaţiu pentru reduceri de impozite"

Modificările succesive de legislaţie au făcut ca structura bugetului să fie una rigidă, care face mai puţin faţă şocurilor şi vulnerabilităţilor care pot apărea, a mai arătat vineri şeful misiunii FMI pentru România.

Reza Baqir a precizat: "Vreau să spun că reducerile succesive de impozite şi taxe şi măsurile succesive de majorare a pensiilor şi salariilor pe seama investiţiilor publice au condus la un buget ce are o structură mai puţin flexibilă care poate face faţă mai puţin şocurilor şi vulnerabilităţilor ce pot apărea. Este comparativ mai uşor să reduci impozite şi taxe dar este mult mai greu să le majorezi. La fel, este mai uşor să creşti salariile în sectorul public dar mult mai greu să le reduci".

Potrivit acestuia, nu mai există spaţiu pentru alte reduceri de impozite şi taxe dacă scopul este să se menţină flexibilitatea bugetului.

"Obiectivul menţinerii prudenţei fiscale ar fi cel mai bine realizat acordându-se atenţie discuţiilor pe tema legii salarizării unitare şi a îmbunătăţirii calităţii altor cheltuieli, cum ar fi cele care se fac la nivel regional, sume transferate de la bugetul de stat către regiuni", a menţionat oficialul FMI.

Conform modificărilor Codului fiscal, de la 1 ianuarie 2017 cota TVA a fost redusă la 19%, cota impozitului pe dividend a scăzut la 5% şi au fost eliminate taxa pe construcţii speciale şi supra-acciza pentru carburanţi. De asemenea, a fost eliminat plafonul pentru contribuţiile la pensii (CAS) şi sănătate (CASS), care fusese stabilit la echivalentul a cinci salarii medii brute pe economie.

• Baqir: "Există discrepanţe mari în structura salarială în sistemul bugetar"

Reza Baqir a mai afirmat că inechităţile în ceea ce priveşte salariile din sistemul bugetar trebuie rezolvate, deoarece există discrepanţe mari.

Şeful misiunii FMI pentru România a spus: "În legătură cu Legea salarizării unitare, inechităţile din sistem ar trebui rezolvate. Există discrepanţe mari sau diferenţe mari în structura salarială. Rezolvarea acestor inechităţi este importantă. Mesajul nostru este acela că ar fi util să se ia în considerare câteva aspecte şi printre acestea se numără în primul rând necesitatea de a urmări cu atenţie evoluţia productivităţii".

Potrivit acestuia, salariile din sectorul bugetar trebuie să servească la angajarea unor tineri talentaţi şi cu resurse care să-şi poată face treaba aşa cum trebuie.

Oficialul FMI a mai arătat: "Din aceasta poate beneficia şi sectorul privat în egală măsură. Este, de asemenea, foarte important ca deciziile care se iau în legătură cu această lege să nu distorsioneze piaţa în sensul segmentului privat şi al celui public".

• Baqir: "Implementarea măsurilor din programul de guvernare generează un cost suplimentar de 5,5% din PIB"

Implementarea tuturor măsurilor din programul de guvernare anunţate înainte de alegeri vor avea un cost suplimentar de 5,5% din PIB în perioada 2017-2020, susţine şeful misiunii FMI pentru România.

Reza Baqir a punctat: "Dacă s-ar adopta toate măsurile înainte de alegeri - dacă aceste măsuri vor fi implementate, pe lângă legea salarizării unitare mă refer la măsuri incluse în programul de guvernare care se referă la reducerea cotelor de contribuţii asigurărilor sociale, la introducerea unui impozit pe veniturile persoanelor fizice diferenţiat, pe o reducere a cotei de TVA, dividendele întreprinderilor de stat şi TVA zero pentru imobiliare - dacă toate aceste măsuri sunt implementate, conform calculelor noastre, impactul în perioada 2017 -2020 ar fi un cost suplimentar de 5,5% din PIB".

El a precizat că aceste estimări nu iau în considerare efectele de runda a doua.

Oficialul a explicat: "Motivul pentru care nu am inclus aceste efecte de runda a doua este că nu putem face o estimare corectă a acestora decât după ce cunoaştem întregul pachet. Estimarea pe 2017 conţine efectele de runda a doua, dar pentru 2018 şi ceilalţi ani în costul acestor măsuri de 5,5% din PIB nu am inclus aceste efecte de runda a doua".

Fondul Monetar Internaţional estimează un deficit bugetar de 3,7% pentru acest an şi de 3,9% pentru 2018.

Baqir a arătat: "Pentru anul acesta, estimăm că, dacă nu se iau alte măsuri în afară de cele incluse deja în buget, deficitul proiectat va fi de 3,7% din PIB. În timp ce deficitul este proiectat la 3,7% într-un scenariu în care politicile nu se modifică, vedem unele probleme care se configurează anul viitor. După estimările noastre, noi proiectăm că deficitul anului viitor va ajunge la 3,9% din PIB. Aş vrea să precizez că estimările noastre pentru anul viitor se vor modifica odată ce se vor purta discuţiile pe bugetul 2018. Informaţiile noastre la acest moment se bazează pe ceea ce s-a inclus cu privire la anul 2018 în bugetul anului 2017 şi pe efectele unor politici care sunt deja luate în considerare, cum ar fi majorarea punctului de pensie care trebuie să intre în vigoare în cursul acestui an".

Potrivit acestuia, pe termen mediu, pentru a avea o poziţie confortabilă, un deficit în jur de 1,5% din PIB este suficient pentru a păstra datoria publică pe o traiectorie descendentă.

Oficialul FMI a mai arătat: "Un deficit de 2,3% din PIB pentru anul acesta şi de 2% pentru 2018 ar contribui la atingerea acestui scop. Pentru 2018, un deficit de 2,3% din PIB ar fi ceea ce economiştii numesc opoziţie neutră din punct de vedere fiscal".

• Percepţia României în regiune este pozitivă din perspectiva luptei împotriva corupţiei, susţine şeful misiunii FMI

Percepţia României în regiune şi pe plan internaţional este una pozitivă din punct de vedere al luptei împotriva corupţiei, a mai declarat Reza Baqir.

El a precizat: "În ultimul raport al echipei, am discutat despre importanţa luptei împotriva corupţiei şi a progreselor. Pentru FMI, această luptă împotriva corupţiei este foarte importantă. În domeniile cheie în care oferim asistenţă, cum ar fi adminstraţia fiscală, îmbunătăţirea eficienţei cheltuielilor publice, de fiecare dată am spus că există o relaţie bilaterală".

Potrivit acestuia, lupta împotriva corupţiei contribuie la transparentizarea şi eficientizarea cheltuielilor, dar şi la atragerea de investiţii.

Oficialul a subliniat: "Percepţia României în regiune şi pe plan internaţional este una pozitivă. Noi vom continua să subliniem importanţa acestui domeniu şi obţinerea de câştiguri pe frontul luptei anticorupţiei va ajuta România, nu neapărat ca atare, dar prin efectele pe care le are asupra economiei".

• Reza Baqir: "Accelerarea unor IPO-uri, precum Hidroelectrica, ar ridica România la ţară emergentă"

Listarea companiilor de stat precum "Hidroelectrica" vor contribui la ridicarea României la statutul de piaţă emergentă, iar costul creditării va scădea, a susţinut şeful misiunii FMI pentru România.

Baqir a spus: "Întreprinderile de stat au făcut parte din programul nostru de ceva vreme. Progresele în cadrul procesului de privatizare şi restructurare au stagnat şi este esenţial să se încerce accelerarea reformelor în aceste domenii. Este vorba de implementarea mai rapidă a prevederilor Legii 111/2016 privind guvernanţa corporativă, dar se referă şi la accelerarea unor IPO-uri care sunt avute în vedere, cum ar fi Hidroelectrica, la care pasul următor este numirea, în aprilie, a Consiliului de Supraveghere. Astfel de IPO-uri, dacă au succes, ar contribui foarte mult în ridicarea României la ţară emergentă de către băncile de investiţii, acest lucru având multe beneficii pentru România, printre care reducerea costului creditării".

În ceea ce priveşte fondurile europene, el a precizat că o absorbţie aproape de 100% va creşte PIB-ul potenţial.

Oficialul FMI a mai arătat: "Este un acord şi un consens general la nivelul autorităţilor şi al celorlalte părţi implicate cu privire la progresele făcute şi la obiectivele de a înregistra alte progrese. După estimările noastre, creşterea potenţială din România ar putea câştiga un procent dacă ritmul de absorbţie al Fondurilor Europene este majorat până la 100%".

Acţionarii "Hidroelectrica" au prelungit, recent, până la data de 7 august 2017, scrisoarea de angajament cu sindicatul de intermediere "Morgan Stanley&Co International plc" şi "Raiffeisen Capital & Investment SA" în vederea listării la bursă a producătorului de energie.

La începutul acestui an, preşedintele Bursei de Valori Bucureşti, Lucian Anghel, arăta că listarea "Hidroelectrica" ar putea upgrada România la statutul de piaţă emergentă, iar unul dintre efecte va fi majorarea pensiilor pentru şase milioane de români.

În 2013, Guvernul a decis listarea la Bursa de Valori Bucureşti a companiei, prin majorarea capitalului şi lansarea unei oferte publice primare de vânzare de acţiuni a unui pachet nou emis reprezentând 15% din capitalul social existent anterior majorării.

În cadrul acestui proces, în urma unei licitaţii organizate în ianuarie 2014, a fost selectat sindicatul de intemediere format din "Morgan Stanley" şi "Raiffeisen", cu care s-a semnat o scrisoare de angajament în februarie 2014.

Statul român deţine 80% din "Hidroelectrica", prin intermediul Ministerului Energiei, iar 20% din acţiuni sunt deţinute de "Fondul Proprietatea".

• Iohannis: "Delegaţia FMI mi-a prezentat câteva îngrijorări bine motivate; sper că se va ţine cont de aceste chestiuni"

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat vineri că discuţiile cu delegaţia FMI au fost într-o "tonalitate foarte sobră", adăugând că reprezentanţii Fondului i-au prezentat "câteva îngrijorări bine motivate".

Şeful statului a afirmat, la Palatul Cotroceni: "Recunosc că discuţiile au fost într-o tonalitate foarte sobră şi delegaţia FMI mi-a prezentat câteva îngrijorări bine motivate. Ei sunt la sfârşitul misiunii de evaluare şi mi-au spus că aceleaşi lucruri le-au transmis şi premierului şi ministrului de Finanţe. Eu sper foarte mult că se va ţine cont de aceste chestiunii".

Preşedintele Iohannis s-a întâlnit joi, la Palatul Cotroceni, cu delegaţia FMI condusă de Reza Baqir.

Administraţia Prezidenţială a informat, într-un comunicat de presă, că întrevederea a avut ca scop prezentarea principalelor concluzii ale misiunii periodice de evaluare, în virtutea statutului României de ţară membră a Fondului Monetar Internaţional.