Fondul Monetar Internaţional (FMI) consideră că autorităţile noastre ar trebui să se angajeze, anul acesta, într-un proces profund de reformă a sectorului public şi nu să recurgă la schimbări de natură fiscală care riscă să bulverseze mediul de afaceri şi să creeze instabilitate macroeconomică.
Oficialii FMI susţin că autorităţile noastre ar trebui să aibă ca priorităţi, anul acesta, ajustarea deficitului bugetar, asigurarea stabilităţii macroeconomice şi reducerea cheltuielilor publice, restructurarea cadrului fiscal, în sensul majorării unor taxe, nefiind oportună.
Mihai Tănăsescu, reprezentantul României la FMI, a declarat, potrivit NewsIn: "Ne menţinem punctul de vedere că reanalizarea cadrului fiscal în 2010 nu este cel mai oportun lucru. România trebuie să se concentreze pe restructurarea cheltuielilor publice, pe res-pectarea condiţiilor trecute în legea salarizării unitare, cea a pensiilor şi privind normele de cos-turi. În perioada următoare, ţinta trebuie să fie reforma sectorului public, nu majorarea taxării".
Oficialul a subliniat că restructurarea fiscală ar trebui gândită de către autorităţile noastre pe termen mediu şi lung, cu măsuri de susţinere a mediului de afaceri şi cu obiective bine definite, fără toate acestea singurul rezultat fiind doar bulversarea pieţei.
De altfel, potrivit FMI, în condiţiile în care, pe termen scurt, este estimată o creştere economică lentă, ţara noastră are nevoie, în primul rând de stabilitate macroeconomică.
• Prognoza de creştere economică, revizuită în urcare?
Mihai Tănăsescu a anunţat că prognoza de creştere economică a României pentru anul acesta ar putea fi revizuită în urcare, deoarece există posibilitatea ca majorarea PIB-ului să fie mai mare de 1,3%.
Acest aspect este condiţionat, în primul rând, potrivit FMI, de stabilitatea macroeconomică de care are nevoie ţara noastră, principiu esenţial pentru depăşirea impasului.
Jeffrey Franks, şeful misiunii FMI în România, a declarat, ieri, că dacă ţara noastră va ajunge la stabilitate macroeconomică, "creşterea economiei va reveni mai rapid şi mai puternic".
Şeful misiunii FMI în România a precizat că în următoarele două luni, ţara noastră va înregistra o creştere economică lentă, al cărei ritm s-ar putea accelera spre finele anului curent, în condiţii de stabilitate la nivel macro.
• Ajustarea deficitului bugetar rămâne o prioritate
Oficialii FMI au subliniat că ajustarea deficitului bugetar trebuie să rămână o prioritate pentru autorităţile de la Bucureşti.
Iar ţinta deficitului bugetar pentru finele acestui an, de 5,9% din PIB, ar putea fi periclitată de nerestructurarea companiilor de stat în pierdere, potrivit reprezentantului României la FMI, Mihai Tănăsescu.
Domnia sa a explicat: "Reformarea companiilor de stat aflate în pierdere este foarte importantă, iar nerestructurarea acestora poate influenţa negativ deficitul bugetar, de 5,9% din PIB în 2010. Nu dorim ca ţinta de deficit bugetar să fie atinsă prin creşterea arieratelor, ci prin elemente de reducere a cheltuielilor şi o mai bună colectare a veniturilor".
Tănăsescu a mai precizat că reprezentanţii FMI şi autorităţile noastre vor discuta, până pe 27 ianuarie, asupra noilor ţinte trimes-triale, inclusiv privind execuţia bugetară, şi asupra modalităţii în care acestea vor fi îndeplinite.
• Franks: Acordul de finanţare va continua
Şeful misiunii FMI în România, Jeffrey Franks, a declarat, ieri, că acordul de finanţare externă în care s-a angajat ţara noastră va continua, chiar dacă ţinta de inflaţie a fost depăşită uşor.
Jeffrey Franks a explicat: "Avem motive să credem că programul va continua. Ţinta de inflaţie a fost ratată cu foarte puţin. Dacă ne uităm la scrisoarea de intenţie cu FMI, există o bandă de un punct procentual în jurul obiectivului de inflaţie".
Oficialul a făcut aceste precizări la finele unei discuţii cu reprezentanţii Băncii Naţionale a României.
Întrebat de jurnalişti dacă România ar putea să continue acordul cu FMI, dar să nu mai primească alte tranşe după cele două ce urmează să intre la începutul lui 2010, Franks a spus: "Fiecare ţară decide dacă vrea să se împrumute de la noi. Aşa că este o decizie suverană pentru România". (N.I.)