FMI recomandă ţării noastre să continue consolidarea fiscală şi reformele

În contextul riscurilor şi incertitudinii create de consecinţele războiului din Ucraina, oficialii Fondului Monetar Internaţional au subliniat astăzi importanţa ca România să implementeze politici macroeconomice prudente care protejează stabilitatea macroeconomică şi să revigoreze reformele structurale pentru a impulsiona creşterea economică, notează Agerpres.

Directorii executivi ai FMI au aprobat, pe 21 septembrie, consultările în baza Articolului IV cu România.

"Directorii au subliniat nevoia de a continua consolidarea fiscală pe termen mediu pentru a reface rezervele, a proteja sustenabilitatea fiscală şi a reduce dezechilibrele externe. Ei sunt de acord în general că actualele plafoane ale preţurilor la energie ar trebui să fie temporare şi încurajează autorităţile să le elimine treptat şi să le înlocuiască cu măsuri care să îi vizeze pe cei mai vulnerabili...Directorii recomandă reforme în sectorul pensiilor şi salariilor din sectorul public. Deşi salută recentele măsuri fiscale, directorii încurajează autorităţile să aibă în vedere o reformă mai ambiţioasă în ceea ce priveşte impozitul pe venit şi îmbunătăţirea eficienţei TVA", precizează FMI.

De asemenea, membrii boardului FMI subliniază că politica monetară trebuie să rămână suplă şi sunt de acord că rata dobânzii va trebui să continue să crească pentru a preveni apariţia unei spirale salarii-preţuri. Pe fondul slăbirii competitivităţii externe şi creşterii deficitului de cont curent, directorii FMI recomandă o tranziţie graduală spre un curs de schimb mai flexibil care, împreună cu consolidarea fiscală, ar ajuta la rezolvarea dezechilibrelor externe.

În plus, directorii FMI au atras atenţia asupra necesităţii revigorării reformelor structurale pentru a impulsiona creşterea economică şi a reduce dezechilibrele regionale. În acest context, oficialii FMI au menţionat importanţa implementării Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) şi în paralel a consolidării managementului investiţiilor publice pentru a profita la maximum de fondurile disponibile de la Facilitatea Europeană de Redresare şi Rezilienţă. "Directorii au subliniat că reformele în domeniile tranziţiei verzi şi securităţii energetice, sănătăţii şi educaţiei precum şi în domeniul guvernanţei şi anticorupţiei sunt deosebit de importante", precizează FMI.

Potrivit FMI, avansul economiei româneşti este estimat la 4,8% pentru acest an (faţă de 5,9% anul trecut), susţinut în principal de cererea internă. Preţul la energie şi alimente va menţine inflaţia la un nivel ridicat până la finalul lui 2023. FMI prognozează o inflaţie medie de 13,3% pentru acest an şi una de 10% pentru anul viitor.

O echipă a Fondului Monetar Internaţional, condusă de şeful misiunii FMI pentru România, Jan Kees Martijn, a efectuat o vizită la Bucureşti, în perioada 30 mai - 10 iunie 2022, pentru analiza anuală a economiei româneşti, cunoscută sub denumirea de Consultare pe Articolul IV. La momentul respectiv, şeful misiunii FMI pentru România, Jan Kees Martijn, anunţa, într-o conferinţă de presă, că instituţia financiară internaţională şi-a îmbunătăţit prognoza de creştere economică a României la aproximativ 3,5% - 4,5% pentru 2022 şi 2023.

Bugetul pentru acest an este construit pe o creştere a PIB de 4,6%.

Misiunile FMI sunt realizate ca parte a procesului de consultări periodice (de obicei anuale) desfăşurate în baza Articolului IV din Statutul FMI, în contextul unei solicitări de utilizare a resurselor FMI (împrumut din partea FMI), ca parte a discuţiilor din cadrul programelor monitorizate de experţii fondului, sau ca parte a altor activităţi de urmărire a evoluţiilor economice de către experţii FMI. Pe baza constatărilor preliminare ale acestei misiuni, echipa elaborează un raport care, odată aprobat de conducere, va fi prezentat Comitetului Executiv al FMI spre discutare şi aprobare.

În prezent, România nu are în derulare un acord de finanţare cu Fondul Monetar Internaţional, însă instituţia financiară evaluează anual evoluţia economiei româneşti, în baza consultărilor pe Articolul IV.

Consultările constituie un exerciţiu de supraveghere care este obligatoriu pentru toate statele membre. Scopul consultărilor în baza Articolului IV este examinarea situaţiei financiare şi economice la nivel naţional şi formularea unor recomandări generale referitoare la politicile monetare, politicile financiare şi economice de urmat pentru asigurarea stabilităţii şi a unei evoluţii pozitive la nivelul economiei.