Fondul Monetar Internaţional (FMI) a recunoscut că a făcut greşeli majore în ultimii trei ani, în gestionarea pachetului de salvare a Greciei - ţara care a aprins scânteia crizei datoriilor ce s-a răspândit în întreaga Europă, conform unui document strict confidenţial citat de de Wall Street Journal.
În documentul intern, FMI notează că a subestimat semnificativ pagubele care aveau să fie provocate economiei elene de măsurile de aus-teritate impuse guvernului de la Atena. FMI mai recunoaşte, în documentul citat, că şi-a încălcat propriile reguli pentru ca datoria publică uriaşă a Greciei să pară sustenabilă şi că ţara nu respecta trei dintre cele patru criterii de calificare pentru finanţare.
Raportul FMI arată, însă, că răs-punsul la criză, realizat în coordonare cu Uniunea Europeană, a adus un plus de timp pentru limitarea impactului asupra zonei euro. Oficialii FMI mai spun că instituţia nu a avut alte soluţii pentru Grecia, la declanşarea crizei, dar cred că experienţa acumulată în această ţară va ajuta în viitoare situaţii de criză.
În ultimii trei ani, mai mulţi oficiali importanţi ai FMI, printre care şi directorul general, Christine Lagarde, au afirmat, în repetate rânduri, că nivelul datoriei publice a Greciei este sustenabil, iar împrumuturile pot fi restituite integral şi la timp.
Dar, doi foşti oficiali ai FMI susţin că avocatul-şef al Fondului, Sean Hagan, a avertizat de mai multe ori, la mijlocul anului 2010, că acordul cu Grecia riscă să încalce regulile instituţiei.
În 2010, FMI a modificat regulile, introducând prevederi pentru situaţii excepţionale, astfel încât ţările să poată accesa împrumuturi mult mai ridicate decât în mod normal.
"Ceea ce s-a întâmplat atunci este mult mai uşor de observat în retrospectivă. Nu erau îndeplinite toate criteriile pentru accesul excepţional, aşa cum era definit la acea dată. Cu toate acestea, era nevoie urgentă de sprijin", a declarat Lagarde recent, citată de WSJ. Oficialul FMI a precizat că, dacă instituţia nu şi-ar fi modificat regulamentul în 2010, Grecia nu ar fi primit sprijin.
Lagarde a mai precizat că, în urma analizării relaţiei cu Grecia, FMI va reevalua probabil "excepţiile la criteriile de acces excepţional" şi va ajusta abordarea faţă de acordurile regionale de finanţare.
FMI a contribuit cu 47 miliarde de dolari la cele două acorduri de finanţare încheiate de Grecia în 2010 şi 2012, cu UE şi Fondul, care au avut o valoare totală de 230 miliarde euro. FMI a estimat iniţial că Grecia va pierde 5,5% din PIB în perioada 2009 - 2012. Impactul economic a fost însă mult mai mare, de 17% din PIB. Totodată, şomajul a depăşit 25%, în timp ce estimările Fondului indicau o rată de 15% în 2012.
Acordul cu Grecia presupune reducerea datoriei publice la 124% din PIB până în 2020 şi la mai puţin de 110% până în 2022, de la 175% în acest an.
Conform raportului secret al FMI, experţii instituţiei au fost prea optimişti în 2010 în ceea ce priveşte posibilitatea ca guvernul Greciei să revină pe pieţele financiare, dar şi în privinţa capacităţii politice a Atenei de a implementa măsurile convenite în program.
Comisia Europeană a respins, ieri, raportul intern al FMI, arătându-se în dezacord faţă de mai multe concluzii ale documentului. Dacă raportul sus-ţine că restructurarea datoriei Greciei, din primăvarea anului 2012, ar fi trebuit să aibă loc în 2010, Comisia spune: "Suntem în dezacord fundamental cu această poziţie. Documentul FMI nu ţine cont de interconectarea ţărilor din zona euro şi de faptul că situaţia din Grecia a fost una dificilă, fără precedent. O restructurare a datoriei ar fi implicat riscul contagiunii sistemice, dacă ar fi avut loc în acel moment".
În plus, dacă FMI a arătat că eşecurile în planul privind Grecia au fost cauzate de dezacordurile cu partenerii europeni din troică, Comisia afirmă, că Europa a fost "o forţă motoare importantă", dat fiind că troica nu exista acum trei ani, pornind de la zero.
Comisia Europeană va publica propriul raport referitor la colaborarea cu partenerii săi.
Economia Greciei este în recesiune de şase ani.