FMI vrea garanţii că Guvernul va continua reformele

Ministrul finanţelor, Mihai Tănăsescu, şi con-ducerea Fondului Monetar Internaţional (FMI) au convenit la Washington, în pri-ma zi a reuniunii comune de primăvară a FMI şi Băncii Mondiale, asupra principalelor prevederi ale unui nou acord cu România de tipul supraveghere preventivă. Documentul con-ţine prevederi referitoare la continuarea reformelor în perspectiva integrării europene şi la privatizările companiilor "Petrom" şi a celor de distribuţie a gazelor şi energiei electrice. Noul acord urmează să fie finalizat în ur-mătoarele săptămîni şi supus aprobării Consiliului Directorilor FMI.

"Autorităţile au convenit cu echipa FMI că un nou acord stand-by trebuie să fie unul de supraveghere preventivă şi să se întindă pe o perioadă de cel puţin 18 luni", spune Jeroen Kremers, director executiv pentru România în cadrul FMI. Potrivit celui mai recent raport FMI, un nou acord stand-by ar putea să accelereze ritmul reformelor structurale într-un an electoral, ar oferi politicii macroeconomice credibilitatea necesară pentru atingerea inflaţiei cu o singură cifră şi ar contribui la menţinerea în grafic pentru aderarea la Uniunea Europea-nă.

Caracterul de "supraveghere preventivă" al aranjamentului este justificat de faptul că ţara noastră nu are nevoi iminente de finanţare. Potrivit reprezentanţilor FMI, noul aranjament va conţine o strategie explicită, axată pe reforme structurale, a cărei îndeplinire va duce la ieşirea României de sub angajamentele impuse în acord. "Realizarea unor performanţe bune în cadrul unui nou program va oferi oportunitatea unei ieşiri din acord într-o notă pozitivă şi creşterii credibilităţii instituţionale şi politice", se arată în raport.

• Constrîngerile bugetare slabe rămîn o problemă

Reprezentanţii FMI susţin că, în ciuda progresului din ultima perioadă, constrîngerile bugetare slabe rămîn o problemă, după cum o arată creşterea arieratelor bugetare, majorările salariale în întreprinderile private şi nivelul încă ridicat al inflaţiei.

Arieratele bugetare persistente au subminat alocarea eficientă a resurselor şi au distorsionat concurenţa, spun autorii raportului, explicînd factorii care au generat acumularea datoriilor bugetare: "Autorităţile au tolerat restanţele bugetare ale firmelor private < cu relaţii sus-puse > şi ale companiilor de stat din sectoare sensibile din punct de vedere social, cum ar fi transporturile feroviare şi sectorul minier. În al doilea rînd, administrarea fiscală a fost foarte slabă pînă foarte recent. Bugetele întreprinderilor publice sînt adesea aprobate fără să existe siguranţa că societăţile în cauză vor putea să-şi plătească obligaţiile bugetare. În al patrulea rînd, cultura compensărilor a făcut ca întreprinderile să nu fie stimulate să-şi plătească taxele".

Raportul notează că arieratele întreprinderilor monitorizate de către Fond, fără a lua în calcul dobînzile şi penalităţile, au crescut cu 0,5% din PIB între jumătatea anului 2002 şi jumătatea lui 2003. "Creşterea arieratelor a fost mai pronunţată în sectorul minier şi cel al transporturilor feroviare, domenii în care restructurările au fost amînate în mod repetat. În schimb, companiile de distribuţie a gazelor şi a electricităţii au putut să-şi plătească restanţele bugetare în septembrie 2003", se arată în raport.

Autorii raportului spun că principalele probleme în derularea precedentului acord le-a generat politica salarială. Pentru acest an, Guvernul a aprobat o creştere prudentă a salariului minim, de doar 12% şi s-a angajat că va fi singura, o majorare a salariilor în întreprinderile de stat cu doar 9% şi disponibilizarea a 19.000 de salariaţi de la stat.

• Reprezentanţii FMI cer noi ajustări de preţuri la utilităţi

Raportul menţionează că pierderile din sectorul energetic s-au redus considerabil pe parcursul ultimului aranjament stand-by, deşi au înregistrat o uşoară creştere anul trecut: "Autorităţile au început din anul 2001 să aducă tarifele la electricitate mai aproape de nivelul costurilor, au majorat tarifele la încălzire şi preţul la gazele naturale. Preţul gazului rămîne, însă, mult sub cel din import. Pierderile estimate din sectorul energetic, inclusiv subvenţiile implicite, au scăzut de la 4,7% din PIB în 2000, la 2,5% în 2002, dar au crescut la 2,8% în 2003, din cauza întîrzierilor în ajustarea preţurilor". Autorii raportului estimează pentru anul 2004 reducerea pierderilor la 1,7% din PIB.

Reprezentanţii FMI spun că pierderile cvasi-fiscale, în special în sectorul energetic, trebuie reduse în continuare. Ei susţin că sînt necesare mai departe măsuri împotriva neplăţii facturilor la utilităţi. "Preţul intern al gazelor trebuie să crească spre nivelul celui de import, iar ajustările preţurilor la electricitate şi căldură în funcţie de costuri trebuie să se facă la timp. Eliminarea pierderilor cvasi-fiscale implică şi închiderea consumatorilor industriali neviabili, care au mari datorii către buget şi furnizorii de utilităţi", se arată în raport.

• Deficit bugetar sub 2% din PIB?

Autorii raportului susţin că reducerea deficitului fiscal este necesară în continuare pentru scăderea inflaţiei şi a deficitului de cont curent. "Politica fiscală va trebui să contribuie la dezinflaţie şi la reducerea deficitului extern pînă la un nivel care să nu provoace îngrijorare pe pieţe", se arată în raport. Reprezentanţii FMI afirmă că balanţa economisire-investiţii se va deteriora în continuare pe seama consumului şi a investiţiilor. De aceea, sectorul public va trebui să compenseze acest dezechilibru, printr-un deficit fiscal redus şi prin îmbunătăţirea finanţelor societaţilor de stat. Autorii raportului estimează pentru anul 2004 un deficit al bugetului general consolidat de 1,9% din PIB, faţă de 2,3% în 2003. Deficitul de cont curent este prognozat să scadă la 5,2%, de la 5,9% anul trecut. Nivelurile deficitului fiscal şi al celui extern se află printre principalele puncte de negociere ale unui nou acord cu FMI.

Ţara noastră a încheiat pînă în prezent şase acorduri stand-by cu FMI, dintre care trei au fost prelungite şi doar ultimul, cel încheiat în 2001, a fost finalizat.