Preţurile produselor agricole au crescut puternic în a doua jumătate a anului trecut, iar în decursul a numai două luni - aprilie şi mai 2004, cotaţiile pentru cele mai importante mărfuri de profil s-au prăbuşit. Potrivit comercianţilor, China este sursa acestor evoluţii, care au bulversat pieţele agricole în ultimul an. Gigantul asiatic "înghite" de cîţiva ani, într-un ritm galopant, materii prime dintre cele mai diverse, de la bumbac la produse siderurgice, de la ciment la petrol şi gaze naturale.
Dezvoltarea economică puternică a Chinei se face simţită în situaţia financiară a localnicilor, care au început să consume cantităţi sporite de cereale şi carne. Cum agricultura Chinei nu poate ţine pasul cu cererea, importurile de cereale şi soia (cea mai importantă plantă pentru creşterea animalelor) au "explodat". Imediat au început să urce şi cotaţiile bursiere ale produselor agricole. Creşterea puternică a acestora a fost însoţită de scumpirea navlului (costul transportului maritim), care, practic, s-a dublat în numai cîteva luni. Scumpirea navlului a fost rezultatul direct al lipsei de nave, determinată, la rîndul ei, de cererea Chinei de materii prime!
"Se ajunsese la preţuri aberante, de 400 de dolari pentru tona de boabe de soia", afirmă un comerciant de produse agricole.
• China - barometrul pieţelor agricole internaţionale
Scumpirea cerealelor şi a boabelor de soia nu a fost provocată, însă, numai de China. "Bazîndu-se pe creşterea accelerată a cererii chineze, fondurile de investiţii au început să cumpere contracte futures avînd ca active produsele agricole, încercînd să profite de creşterea preţului. Activitatea speculatorie a dus la stimularea creşterii cotaţiilor", spune sursa amintită. În final, preţul a devenit prohibitiv pentru importatorii chinezi, care au început să refuze marfa sub diferite pretexte, cum ar fi calitatea necorespunzătoare. Potrivit aceleiaşi surse, în urmă cu o lună, preţul boabelor de soia s-a prăbuşit cu 70 de dolari pe tonă, iar fondurile, în lipsa perspectivei de a face profit, s-au retras de pe piaţă. În prezent, piaţa s-a calmat, fiind influenţată mai mult de ştirile privind perspecivele recoltei, adică de mărimea ofertei.
Turbulenţele internaţionale s-au resimţit şi pe piaţa noastră. Întîi în cazul grîului, al cărui preţ a crescut puternic la sfîrşitul anului trecut, pentru ca apoi să scadă în ultimele două luni. Au urmat şroturile de soia (resturi bogate în proteină, rezultate din presarea boabelor), care au înregistrat aceeaşi evoluţie, însă cu un decalaj de cîteva luni.
• După cereale, au urmat oţelul, cimentul, aluminiul şi maşinile
Cotaţiile agricole nu au fost singurele care au cunoscut evoluţia mai sus amintită. Numeroase materii prime destinate sectoarelor "supraîncălzite" din China (oţel, ciment, aluminiu, maşini), care erau vîndute la preţuri exagerate pînă în aprilie, sînt disponibile acum din abundenţă, la preţuri mai scăzute, dat fiind că cererea este mai mică, iar companiile îşi lichidează stocurile ca să-şi sporească numerarul.
Specialiştii spun că această traiectorie a fost influenţată şi de măsurile Guvernului de la Beijing, care a restricţionat creditele, ca să ţină în frîu creşterea economică ce le-a dat atîtea bătăi de cap.
China a înregistrat, în luna mai, pentru prima oară în 2004, un surplus comercial, situaţie din care rezultă că, acum, acest stat este mai precaut la importuri. Pe de altă parte, producţia industrială a Chinei a încetinit în mai, pentru a treia lună consecutiv. Biroul Naţional de Statistică arată că producţia a scăzut semnificativ în sectorul auto şi cel al oţelului - două domenii în care Executivul a încercat să reducă capacitatea exagerată a investiţiilor. În plus, preţurile de consum au scăzut în luna mai cu 0,1% faţă de aprilie.
Amintim că, în 2003, economia Chinei a crescut cu 9,1% şi, mai mult ca sigur, "foamea" chinezilor va tulbura tot mai des pieţele internaţionale.
• Autorităţile de la Beijing închid 2.000 de companii de stat falite
Oficialii de la Beijing vor să eficientizeze activitatea sectorului de stat (care realizează aproximativ 50% din economia ţării), astfel că vor închide, în următorii trei-cinci ani, 2.000 de companii publice şi urmează să elimine prevederile potrivit cărora, în cazul declarării falimentului, angajaţii disponibilizaţi sînt plătiţi înaintea creditorilor.
Cele 2.000 de companii sînt, în principal, producători de echipamente militare şi societăţi miniere care nu mai pot să-şi plătească angajaţii. Totuşi, salariaţii societăţilor amintite vor beneficia de plăţi înaintea creditorilor.
Legislatorii chinezi se pregătesc să revizuiască prevederile referitoare la declararea falimentului, prin eliminarea diferenţelor de tratament. Astfel, firmele de stat şi cele private vor fi supuse aceloraşi reglementări.
Noile prevederi vor asigura că fiecare din cele 8 milioane de firme din China, inclusiv cele 100.000 de societăţi de stat, vor respecta standardele internaţionale aplicabile în cazul declarării falimentului, standarde care prevăd ca fondurile provenite din vînzarea de active să fie utilizate prioritar pentru plata creditorilor.
De la debutul reformelor industriale demarate în urmă cu 20 de ani, China a închis aproximativ 3.377 firme de stat falimentare.