Fondul Mondial pentru Natură a lansat a 15-a ediţie a publicaţiei emblematice bienale Raportul Planeta Vie

Pe 10 octombrie 2024, WWF (World Wide Fund for Nature / Fondul Mondial pentru Natură) a lansat a 15-a ediţie a publicaţiei emblematice bienale Living Planet Report / Raportul Planeta Vie, un studiu cuprinzător despre tendinţele în biodiversitatea globală şi sănătatea planetei, conform unui comunicat transmis redacţiei.

Planeta atinge cel mai avansat nivel de degradare din Antropocen, în condiţiile în care s-a înregistrat o scădere de 73% a populaţiilor de specii sălbatice în doar 50 de ani. Vorbim practic de începutul celei de-a 6-a extincţii în masă a biodiversităţii, de data aceasta cauzată de om. În acest context şi având în vedere şi criza climatică, în funcţie de deciziile luate la nivel global, următorii cinci ani vor fi cruciali pentru viitorul vieţii pe Pământ, avertizează specialiştii WWF. În România, utilizarea excesivă a pesticidelor, agricultura intensivă, braconajul, dezvoltarea unei infrastructuri nesustenabile fără a lua în considerare impactul pe termen lung asupra mediului, tăierile ilegale de-a lungul timpului sau poluarea cu plastic, la care se adaugă deciziile care pun interesul politic înaintea recomandărilor bazate pe ştiinţă, ca în cazul recent adoptatei legi ce permite vânătoarea la trofeu pentru specia urs, aduc un grav deserviciu speciilor şi sănătăţii ecosistemelor, potrivit comunicatului.

Dacă la nivel mondial defrişările s-au intensificat în 2023, în ciuda angajamentului global de a opri defrişarea şi degradarea pădurilor până la sfârşitul deceniului, în România lupta este pentru a păstra ceea ce există deja: Valorile Ridicate de Conservare. Ţara noastră şi-a luat angajamentul de a proteja 10% din întreaga sa suprafaţă împădurită şi se află în plin proces de a identifica aceste zone. Mai mult, WWF susţine o reformă reală a sistemului de combatere a exploatărilor legale şi o utilizare responsabilă a lemnului, de aceea organizaţia se implică în dezvoltarea noului Cod Silvic care se află acum în dezbatere parlamentară.

De asemenea, în ultimii 100 de ani, autorităţile au îndiguit şi drenat vaste suprafeţe ale luncii şi Deltei Dunării, astfel încât s-au pierdut 85% din luncă şi o treime din Deltă. Consecinţele acestor acţiuni accentuate de schimbările climatice sunt vizibile: mai multe urmări catastrofale ale inundaţiilor, efecte mult mai severe ale secetelor, deşertificare, sărăcie în comunităţile dunărene. Din fericire, aceste fenomene încă sunt reversibile. Prin lucrări ample de reconstrucţie ecologică, prin dialog cu toţi actorii din zonele riverane, prin ascultarea argumentelor ştiinţifice, prin oprirea avizării de noi lucrări hidroenergetice care distrug râuri, autorităţile române se pot asigura că apa - şi, odată cu ea, viaţa şi prosperitatea - se întoarce în zonele de luncă şi în Delta Dunării.

Pe Dunăre, marile proiecte de infrastructură periclitează grav echilibrul ecosistemic, punând sub semnul întrebării toate eforturile WWF România de a reface populaţiile de sturioni, prin programele ce au planificat lansarea în următorii patru ani a 900.000 de pui de sturioni, se menţionează în comunicat.

Indicele Planeta Vie (Living Planet Index - LPI), calculat de Societatea Zoologică din Londra (ZSL), prezintă starea în care se află planeta, după o analiză aprofundată care include aproape 35.000 de tendinţe ale populaţiei pentru 5.495 de specii, în perioada 1970-2020. Declinul populaţiilor de animale sălbatice poate fi un indicator de avertizare timpurie a riscului crescut de extincţie şi a pierderii potenţiale a ecosistemelor naturale. Astfel, cel mai puternic declin se observă în ecosistemele de apă dulce (-85%), urmate de cele terestre (-69%) şi cele marine (-56%).

Atunci când ecosistemele sunt degradate, ele încetează să mai ofere umanităţii beneficiile de care aceasta depinde - cum ar fi, aer curat, apă şi soluri sănătoase pentru hrană, stocarea carbonului pentru o climă stabilă - sau furnizează doar într-o mică măsură aceste beneficii, în funcţie de gradul lor de afectare. Un punct critic apare atunci când într-un ecosistem impacturile cumulative ating un prag ce rezultă într-o modificare substanţială, adesea bruscă şi potenţial ireversibilă.

Punctele critice globale, cum ar fi degradarea ireversibilă a pădurii amazoniene şi moartea în masă a recifelor de corali, ar putea crea unde de şoc mult dincolo de realitatea imediată, afectând securitatea alimentară şi mijloacele de trai. Avertizarea vine în contextul în care, în august 2024, incendiile din Amazon au atins cel mai ridicat nivel din ultimii 14 ani, iar un al patrulea eveniment global de albire în masă a coralilor a fost confirmat la începutul acestui an.Pierderea şi degradarea habitatelor sunt determinate în principal de sistemul alimentar global, urmat de supraexploatare, dezvoltarea infrastructurilor liniare de transport, speciile invazive şi boli. Schimbările climatice reprezintă o ameninţare suplimentară specială pentru populaţiile de animale sălbatice, mai ales în America Latină şi Caraibe, care au înregistrat o scădere medie de 95%. Europa şi Asia Centrală au înregistrat o scădere de 35% a populaţiilor de vieţuitoare sălbatice, iar America de Nord de 39%.

"Natura emite un apel de urgenţă. Crizele legate de pierderea biodiversităţii şi schimbări climatice împing viaţa sălbatică şi ecosistemele dincolo de limitele lor, atingând puncte critice globale periculoase, care ameninţă să deterioreze sistemele de susţinere a vieţii pe Pământ şi să destabilizeze societăţile. Consecinţele catastrofale ale pierderii unora dintre cele mai preţioase ecosisteme, cum ar fi pădurea tropicală amazoniană şi recifele de corali, ar fi resimţite de oamenii şi de natura din întreaga lume. Deşi situaţia este disperată, există acorduri şi soluţii globale pentru a pune natura pe calea redresării până în 2030, dar până acum s-au înregistrat puţine progrese. Deciziile şi măsurile luate în următorii cinci ani vor fi cruciale pentru viitorul vieţii pe Pământ. Puterea şi oportunităţile sunt în mâinile noastre. Putem avea o planetă vie dacă acţionăm începând de acum", declară Kirsten Schuijt, director general al WWF International, se precizează în comunicat.

Tendinţele de evoluţie ale populaţiilor de animale sălbatice reflectate de LPI arată un declin de 57% în numărul de femele reproducătoare din specia ţestoaselor de mare cu cioc de şoim, care au cuibărit între 1990 şi 2018 pe Insula Milman din nord-estul Australiei; un declin de 65% al populaţiei de delfini de Amazon (cunoscuţi şi sub numele de Boto), în timp ce populaţia delfinilor Tucuxi, o specie de dimensiuni mai mici, a scăzut cu 75% între 1994 şi 2016 în rezervaţia Mamiraua din Amazonas, Brazilia. Anul trecut, peste 330 de delfini de apă dulce au murit în doar două lacuri, în timpul unei perioade de căldură extremă şi secetă.

Indicele arată, de asemenea, că unele populaţii de vieţuitoare s-au stabilizat sau au crescut datorită eforturilor eficiente de conservare, cum ar fi o creştere a populaţiei de gorile de munte cu aproximativ 3% pe an între 2010 şi 2016 în Masivul Virunga din Africa de Est, şi revenirea populaţiilor de zimbri, de la 12 la 6.800 de exemplare, în perioada 1950 - 2020, în 10 ţări din Europa. Majoritatea zimbrilor trăiesc în arii protejate, iar specia este protejată în toată Europa. Din 2014, WWF-România (Fondul Mondial pentru Natură) a condus eforturile de reintroducere a speciei în Carpaţii de Sud-Vest şi acum, la 10 ani de la prima eliberare, numărul de zimbri liberi din sălbăticia Munţilor Ţarcu a depăşit 200 de exemplare. În toamna anului 2023, câteva specimene au migrat, în mod natural, în Parcul Naţional Domogled Valea Cernei, o dovadă clară că specia s-a adaptat şi s-a integrat în ecosistem. Cu toate acestea, succesele izolate nu sunt suficiente.

Sistemele energetice şi de procurare şi producere a alimentelor sunt principalii factori care determină schimbările climatice şi pierderea biodiversităţii. Combustibilii fosili contribuie cu aproximativ 70% la emisiile de gaze cu efect de seră. Producţia de alimente este principala cauză a pierderii habitatelor - utilizează 70% din resursele de apă şi este responsabilă pentru peste un sfert din emisiile de gaze cu efect de seră, mai arată datele Indicelui Planeta Vie 2024.

"România se află într-un punct critic în ceea ce priveşte conservarea naturii. Deşi ne confruntăm cu provocări nemaiîntâlnite, de la tăierile ilegale la poluarea cu plastic şi recentul proiect de lege privind vânătoarea de trofee la urşi, suntem hotărâţi să protejăm şi să restaurăm, unde e cazul, ecosistemele şi specile noastre unice. Deciziile actuale pot avea un impact profund asupra faunei şi florei sălbatice, inclusiv a speciilor emblematice precum urşii sau a biodiversităţii acvatice, deseori uitată de oameni. Restaurarea râurilor, lacurilor, bălţilor, a zonelor umede reprezintă soluţii esenţiale pentru combaterea inundaţiilor şi a secetei, probleme tot mai frecvente din cauza schimbărilor climatice. Prin măsuri coordonate şi investiţii în soluţii bazate pe natură, putem crea o Românie unde biodiversitatea prosperă şi comunităţile umane beneficiază direct de pe urma unui mediu sănătos", a declarat Barbara Bendandi, Director de Conservare WWF-România.

Ce soluţii sunt pentru viitorul planetei, al naturii şi al omenirii

Soluţiile bazate pe natură (NbS) valorifică puterea naturii pentru a stimula ecosistemele naturale, biodiversitatea şi a asigura bunăstarea umană, pentru a aborda problemele majore ale societăţii, inclusiv schimbările climatice. De exemplu, agricultura regenerativă şi refacerea pădurilor, a zonelor umede şi a mangrovelor pot stimula stocarea carbonului, pot îmbunătăţi calitatea apei şi a aerului, pot îmbunătăţi securitatea alimentară şi a apei şi pot ajuta la protejarea împotriva eroziunii şi inundaţiilor, se arată în comunicat.

Mai multe ţări urmează să prezinte strategii şi planuri de acţiune naţionale revizuite privind biodiversitatea (NBSAP) aliniate la Cadrul Global pentru Biodiversitate înainte de conferinţa COP16 din Cali, Columbia (21 octombrie - 1 noiembrie 2024). WWF îndeamnă toate ţările să se asigure că aceste planuri şi acţiuni sunt ambiţioase şi cuprinzătoare şi să stimuleze finanţarea biodiversităţii.

În conformitate cu Acordul de la Paris, ţările trebuie să prezinte noi planuri climatice (Contribuţii determinate la nivel naţional - NDC) în 2025, care să expună modul în care vor contribui la limitarea încălzirii la 1,5 grade Celsius. Aceste planuri ar trebui să includă paşii care urmează a fi parcurşi pentru eliminarea echitabilă a combustibililor fosili şi transformarea sistemelor alimentare. La COP29 de la Baku, Azerbaidjan (11 noiembrie - 22 noiembrie), WWF speră să fie încheiat acordul asupra unui nou obiectiv ambiţios de finanţare pentru schimbările climatice, care să răspundă nevoilor de atenuare şi adaptare ale ţărilor în curs de dezvoltare.

Totodată, ţările membre UE trebuie să prezinte un plan energetic şi climatic care are ca scop reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu cel puţin 55% până în 2030. Deşi termenul de transmitere a planului a fost 30 iunie 2024, România încă nu a finalizat acest plan.