Fondul pentru dezvoltarea a 31 de staţiuni balneare, aprobat

Actualizare Poziţia CPBR privind plata taxei pe activele financiare ale instituţiilor

"Având în vedere unele interpretări apărute în mass-media privind modalitatea de aplicare a plăţii taxei pe activele financiare a instituţiilor bancare potrivit Ordonanţei de Urgenţa a Guvernului, apreciem că interpretarea corectă, bazată atât pe principiile de drept fiscal, cât şi pe declaraţiile publice din ultimele zile, este aceea că taxa asupra activelor financiare ale instituţiilor bancare va fi calculată la nivelul întregului an fiscal, fiind insă platibilă trimestrial, la fel ca în cazul plaţii altor tipuri de taxe şi impozite (cum ar fi cel pe profit), a caror valoare e stabilită la nivelul întregului an, fiind insă platibilă la diferite intervale de timp. Aşadar, o astfel de interpretare ţine cont şi de o practică fiscala deja existenta, insă şi de declaraţiile anterioare ale Ministrului Finanţelor din ziua de marţi, 18 decembrie a.c., in care cifrele şi calculele prezentate public cu acea ocazie au relevat faptul că se intenţioneaza aplicarea unei taxe pe active bancare stabilită la nivelul întregului an, insă platibilă trimestrial.", notează reprezentanţii CPBR într-o declaraţie remisă, astăzi, Redacţiei noastre.

(T.T.)

----

Actualizare Activele financiare ale băncilor, impozitate dacă ROBOR depăşeşte 2%

"Un punct foarte, foarte important spunem noi şi cred că şi aşteptat este cel legat de introducerea unui mecanism ce are în vedere protejarea populaţiei şi a firmelor care au credite prin impozitarea activelor financiare ale băncilor în cazul unui nivel al ROBOR-ului mai mare de 2%. Ştim cu toţii şi avem aici şi documente oficiale, inclusiv raportul Băncii Centrale din decembrie 2018, precum şi documente ale Băncii Centrale Europene şi nu numai, documente care arată sau evidenţiază foarte clar anumite practici, de fapt, incorecte faţă de populaţie, faţă de economia reală şi în acest sens am propus unele măsuri. Şi anume aplicarea, cum spuneam, sau impozitarea activelor financiare ale băncilor în cazul unui nivel al ROBOR mai mare de 2%. Orice depăşire a acestui nivel este taxat cu diferite marje propuse de Ministerul de Finanţe", a spus Eugen Teodorovici, la finalul şedinţei de ieri.

El a oferit şi câteva exemple care, în opinia sa, susţin o astfel de măsură.

"În România, randamentul capitalului în sectorul bancar este de peste 21%. Practic de trei ori mai mare decât media Uniunii Europene, de 7%. De asemenea, în România este cea mai mare diferenţă, la fel, din spaţiul european, între dobânda la credite şi dobânda la depozite. Vă pot da şi un exemplu în acest sens, la termen de un an, la credite imobiliare garantate prin ipoteci, dobânda este de 6%, iar dacă se face un depozit pe acelaşi termen dobânda este de 1%. Vedeţi, diferenţe foarte mari şi o practică, cum spuneam puţin mai devreme, incorectă faţă de populaţie şi pentru care comportament să spunem am propus în Guvernul României prin această ordonanţă o măsură precum cea pe care v-am descris-o puţin mai devreme", explicat Eugen Teodorovici.

Acesta a subliniat că o astfel de taxare e practicată la nivel european, prin diferite mecanisme.

"Este o practică europeană. Am făcut o analiză la nivel de Minister al Finanţelor, la nivel de Guvern, cu practici din alte state europene. Sunt cel puţin opt sau nouă la care ne-am referit în analiza noastră, chiar sunt costuri nu neapărat agresive dar mult mai costisitoare...sunt diferite mecanisme pe care statele membre le aplică, fie la depozite, fie la tot ce înseamnă pachete financiare pe total, sunt sisteme de la caz la caz. Nu o să găsiţi mai multe ţări cu acelaşi mecanism. Este şi un raport asupra stabilităţii financiare pe care BNR l-a dat publicităţii în decembrie şi care arată foarte clar multe dintre aceste elemente care necesită a acţiune care să remedieze aceste lucruri.(...) din păcate aşa lasă unii să se înţeleagă că nu depinde de aceste bănci (indicele ROBOR n.r). Din păcate să ştiţi că sunt sunt şi cazuri la nivel european oarecum similare de practici nenconcurenţiale şi de asocieri între interesele comune ale unor bănci care din păcate impun şi dictează în piaţă un astfel de cost", a afirmat ministrul Finanţelor.

Potrivit datelor prezentate de acesta, dacă media trimestrială a ratei ROBOR este până la 0,5% peste pragul de referinţă (2%) taxa este de 0,1%, dacă este între 0,51% şi 1% peste prag cota este de 0,2%, dacă se depăşeşte cu până la 1,5% atunci este 0,3%, între 1,51% şi 2% peste prag este de 0,4%, şi peste 2% peste prag este de 0,5%, aplicată la activele financiare.

În proiectul prezentat în urmă cu trei zile de Teodorovici, pentru ROBOR la 3 şi 6 luni între 1,51% şi 1,7% era prevăzută o taxă de 0,2%, pentru ROBOR între 1,71% şi 2,5% de 0,4%, ROBOR între 2,51 şi 3% de 0,6%, iar dacă media trimestrială a ROBOR depăşeşte cu mai mult de 2% pragul de referinţă taxa va fi de 0,9% şi se majorează progresiv cu câte 0,3 puncte procentuale la fiecare depăşire de 0,5%.

(T.T.)

-----

Actualizare De la 1 ianuarie 2019, toţi bugetarii vor primi anual două salarii minime ca indemnizaţie de hrană

"Începând cu 1 ianuarie 2019, toţi salariaţii vor primi anual două salarii minime pe economie drept indemnizaţie de hrană. Era o prevedere în ordonanţă şi nu era clar dacă se proroga sau nu. Se aplică de la 1 ianuarie 2019", a spus Teodorovici.

Acordarea indemnizaţiei de hrană este prevăzută în Legea 15/2018 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Anul trecut însă, prin Ordonanţa de Urgenţă 90/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene în anul 2018, instituţiile şi autorităţile publice, indiferent de sistemul de finanţare şi de subordonare, inclusiv activităţile finanţate integral din venituri proprii, înfiinţate pe lângă instituţiile publice, nu acordă personalului din cadrul acestora tichete cadou, premii şi nici indemnizaţia de hrană şi indemnizaţia de vacanţă prevăzute de Legea-cadru nr. 153/2017.

(T.T.)

------

Actualizare Ministrul Finanţelor: Sincer, nu cred că vor fi retrageri de companii străine din România

"Am participat la discuţiile cu domnul cancelar Kurz (cancelarul Austriei, Sebastian Kurz, n.r.) şi vă spun că s-au discutat motivele pentru care o astfel de ordonanţă să fie adoptată. Din toate argumentele explicate şi prezentate nu a existat niciun fel de reacţie decât că înţeleg o astfel de decizie, care este o decizie a Guvernului. Sincer, nu cred că vor fi astfel de retrageri de companii străine din România, pentru că România reprezintă, totuşi, un punct de atracţie în Europa. Ştiţi foarte bine, comparativ cu alte state europene, sunt multe argumente pentru care o companie străină poate decide să facă o investiţie în România", a spus Teodorovici.

Întrebaţi dacă îşi asumă răspunderea pentru eşecul măsurilor cuprinse în Ordonanţa cu privire la noi măsuri fiscal-bugetare, atât Teodorovici, cât şi Vâlcov au evitat să dea, în primă fază un răspuns concret, dar la insistenţele jurnaliştilor ministru Finanţelor a afirmat că toţi membrii Guvernului îşi vor asuma măsurile cuprinse în acest document.

"Vizavi de asumare, vreau să vă aduc aminte că, în 2015, erau afirmaţii din partea unor state membre, care erau la fel de îngrijorate de ceea ce România vrea să facă, şi mă refer la acel Cod fiscal faţă de care unii şi-au exprimat temerile şi de ce? De teama de relocare a activităţii din anumite state membre către România. Iată că acel Cod fiscal a produs anumite efecte consistente. Plecaţi din start cu ideea că nu am avea răspunsuri la întrebările dvs. Plecaţi pe o pistă falsă. Legat de discuţiile pe Ordonanţă, am avut pe dialogul social de la Ministerul de Finanţe, dacă luaţi lista de participanţi, veţi vedea exact cine a lipsit: exact unii care sunt vizaţi de această Ordonanţă, adică sectorul bancar. Dacă a fost cineva prezent acolo, totuşi, nu a ridicat absolut nicio problemă, vreo întrebare sau să ceară vreo clarificare a modului în care această Ordonanţă a fost propusă. Eu vă spun că s-a discutat în CES ordonanţa şi vă voi prezenta avizul cu argumentele şi motivele invocate de către cele trei părţi membre ale acestui Consiliu. Referitor la asumare, vă spun că dacă am semnat un astfel de act, membru în Guvern şi toţi membrii Guvernului au fost de acord cu acest act, atunci cu toţii ne asumăm", a precizat ministrul Finanţelor.

(T.T.)

------

Actualizare Toate structurile implicate şi-au asumat în întregime Ordonanţa aprobată în Guvern

"Toate observaţiile sau punctele de vedere de la toate instituţiile implicate în avizarea acestui documente au fost preluate la nivelul Ordonanţei de Urgenţă, au fost explicate acolo unde au existat şi argumente. Inclusiv Ministerul de Justiţie, la masă reprezentat, şi-a asumat în întregimea sa actul normativ azi aprobat de Guvern. Şi Consiliul Concurentei şi toate structurile implicate în acest document. (...) A fost pe site-ul Ministerului de Finanţe o versiune de lucru. Este o procedură normală, legală. Au fost purtate discuţii şi a fost un dialog asigurat cu toate structurile reprezentative, atât la Ministerul Finanţelor Publice, dialog social, şi după aceea am avut Consiliul Economic şi Social şi în urma acestor discuţii a rezultat acest proiect care azi a fost de aprobat de Guvern aprobat", a explicat Teodorovici, subliniind că toţi membrii de Guvern au fost de acord cu acest act şi cu toţii şi-l asumă.

El a adăugat că este un act care să protejeze populaţia din România în mod special, deoarece are foarte multe prevederi care se aplică de la 1 ianuarie 2019, în zona socială, salarii, pensii.

Întrebat ce va face Guvernul cu banii, consilierul premierului pe probleme economice, Darius Vâlcov a explicat că măsurile se compensează una pe alta.

"Această impunere a taxei pe active sperăm să nu ne aducă niciun ban. Dimpotrivă, sperăm ca ea să nu fie plătită de către bănci şi ratele românilor să scadă începând chiar din primul trimestru 2019 cu 10-15%. Deci nu ne aşteptăm să încasăm niciun ban. Plafonarea gazelor, banii pe care sperăm să-i luăm sunt de fapt 1,5 miliarde pe care îi pierdem, pentru că dividendele pe care statul roman le va încasa de la Romgaz, OMV şi celelalte companii se vor reduce pentru că se va plafona preţul gazelor şi, totodată, acea taxă pe profitul suplimentar se va reduce pentru că nu vom depăşi nivelul de 85%. (...) Impozitul pe cifra de afaceri va compensa această pierdere de 1,5 -2 miliarde de lei, deci practic ceea ce intră acelaşi lucru şi iese", a menţionat Vâlcov.

În ceea ce priveşte reducerea TVA de la 1 ianuarie 2019, la 18%, aşa cum era prevăzută în programul de guvernare, ministrul Finanţelor a precizat că nu mai aplică.

"Reducerea TVA de la 1 ianuarie nu se mai aplică. Pentru că la Ministerul de Finanţe s-a analizat, s-a fundamentat şi s-a propus Guvernului ca TVA să nu scadă. Şi alte măsuri legate de modul în care bugetul pentru anul viitor se va propune în Parlament o să vedeţi în proiectul de buget", a subliniat Teodorovici.

(T.T.)

-----

Actualizare Vom susţine finanţarea proiectelor de dezvoltare ale comunităţilor locale printr-un fond de investiţii

"Un mecanism foarte important este cel legat de înfiinţarea unui fond de dezvoltare şi investiţii prin care vom susţine finanţarea proiectelor de dezvoltare ale comunităţilor locale, precum şi ale universităţilor. Astfel se vor putea finanţa proiecte în domenii precum sănătate, educaţie, în principal, dezvoltare locală, infrastructură, dar şi alte domenii, aşa cum Guvernul a decis prin această ordonanţă de urgenţă", a precizat şeful de la Finanţe.

El a menţionat că aceste domenii prioritare au fost împărţite în două grupe de interes.

"Comunităţile locale vor putea avea în acelaşi timp două proiecte, deci concomitent proiecte care vizează cele două zone de interes, dar e foarte important de menţionat faptul că o comunitate locală poate să finanţeze un proiect prioritar din a doua zonă ca prioritate, după ce desigur s-a conformat, practic a aplicat, a implementat proiectele care ţin de domeniul prioritar din prima zonă de interes", a subliniat Teodorovici.

Potrivit sursei citate, bugetul acestui fond este de aproximativ 10 miliarde de euro şi va fi gestionat de Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză.

"Fondul se utilizează, cum spuneam, pentru finanţarea unor proiecte de investiţii la nivel local, desigur finanţat din disponibil la nivel de Trezorerie, precum şi din alte posibile surse de acest tip", a mai spus Teodorovici.

El a menţionat că banii vin din Trezorerie şi pot fi aduse şi alte resurse, deoarece "nimic nu împiedică statul să asigure un mecanism financiar pentru un astfel de obiectiv".

Teodorovici a precizat că acest nou concept este din punctul său de vedere mult mai corect, mult mai aplicat pe nevoia comunităţilor locale şi a universităţilor.

"S-au împărţit în două acele tipuri de priorităţi pe care le pot finanţa prin acest instrument. În primul grup de priorităţi este prins ce poate aduce după sine o amendă, o penalitate pentru neconformare. Vă dau câteva exemple: apă, canal şi numai . Este o condiţie ca trecerea la al doilea calup de priorităţi să fie făcută numai după ce nevoile din prima parte să fi fost rezolvate. Va fi un mecanism foarte flexibil, să putem să asiguram tot ce înseamnă procedură, fie de finanţare, fie de verificare, fie de plată, absolut orice într-un termen şi într-un mecanism foarte simplu, pentru ca toţi să fie concentraţi pe ceea ce înseamnă proiect efectiv", a explicat ministrul Finanţelor.

(T.T.)

-----

Guvernul a aprobat astăzi, prin Ordonanţă de Urgenţă, înfiinţarea unui Fond de 310 milioane lei pentru dezvoltarea a 31 de staţiuni balneare, a precizat, ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici.

"Prima măsură este înfiinţarea unui Fond pentru dezvoltarea a 31 de staţiuni balneare de interes naţional pentru care în bugetul pe anul viitor vom prevedea o sumă de 310 milioane de lei. Scopul este de a reabilita, a moderniza tot ceea ce ţine de infrastructură, de acces la aceste puncte de interes naţional. De asemenea, se are în vedere extinderi de capacităţi, dotări cu echipamente moderne şi cheltuieli privind personalul medical. Este un sistem prin care se finanţează tot ce ţine de dezvoltarea staţiunilor balneare. De asemenea, statul sprijină aceste proiecte într-o proporţie de 50% din cheltuielile eligibile, acordând printr-o formă de ajutor de minimis până la maximum 200.000 de euro pentru cheltuielile ce vizează activităţile economice", a explicat ministrul.

Prin intermediul acestui fond se pot finanţa reabilitarea şi modernizarea/dezvoltarea infrastructurii de transport care să faciliteze accesul în staţiunea balneară respectivă, extinderea construcţiilor sau reabilitarea capacităţilor de tratament balnear, achiziţii în scop de dezvoltare turistică, achiziţiile de echipamente, mobilier, aparatură medicală, pregătirea şi formarea personalului de specialitate.