FONDUL PROPRIETATEA: "Proiectul privind Reactoarele 3 şi 4 este nefezabil şi ar putea crea mari prejudicii acţionarilor Nuclearelectrica"

Actualizare 15:15

Daniela Lulache, directorul general al Nuclearelectrica susţine că din punct de vedere al necesităţii pe termen lung în asigurarea securităţii energetice şi a contribuţiei la stabilitatea Sistemului Energetic Naţional, proiectul unităţilor 3 şi 4 CNE Cernavodă va înlocui la nivelul anilor 2025-2030 capacităţi actuale de producţie care vor ieşi din uz, potrivit unui comunicat remis redacţiei.

"Proiectul Unităţilor 3 şi 4 CNE Cernavodă va înlocui la nivelul anilor 2025-2030 capacităţi actuale de producţie care vor ieşi din uz fie din considerente de natură tehnică, fie din considerente de politici energetice europene, aşa cum este menţionat în Strategia guvernamentală de continuare a proiectului lansată în anul 2014. Aşadar, dublarea capacităţii nucleare va suplini un gol energetic, nu va fi o suplimentare cantitativă", conform sursei citate.

De asemenea, strategia energetică europeană, asumată şi de România în calitate de stat membru, prevede ţinte clare de decarbonizare (o reducere a CO2 cu 40% până la nivelul anilor 2030), statele membre având dreptul de a-şi stabili un mix energetic echilibrat care să asigure nu doar ţintă de decarbonizare, dar, simultan, cerinţele de sistem energetic. Sursele regenerabile, a căror importanţă este de necontestat în acest context, nu pot asigura singure aceste ţinte, fiind necesar un mix echilibrat în care energia nucleară, prin caracteristicile sale, devine o soluţie la fel de importantă. Un mix echilibrat care să asigure un sistem energetic robust, optim funcţional şi care să confere unui stat capacitatea de a juca un rol important în regiune simultan cu asigurarea necesităţilor pentru proprii consumatori nu se poate crea pe polarizarea resurselor cu rol major în nouă paradigmă energetică: energie nucleară vs. energie regenerabilă, conform sursei citate.

Din punct de vedere al avantajelor pentru SN Nuclearelectrica SA, proiectul Unităţilor 3 şi 4 CNE Cernavodă va aduce beneficii economico-financiare certe pentru SNN prin: valorificarea activelor existente, aflate în conservare, care în prezent nu generează niciun fel de venit; venituri din operarea Unităţilor 3 şi 4 de către SNN, conform prevederilor Strategiei de continuare a proiectului; venituri din asigurarea fasciculelor de combustibil produse de FCN Piteşti, sucursala SNN, necesare operării celor două reactoare; SNN va primi dividende rezultate din participaţia minoritară în compania de tip producător independent de energie înfiinţată dupăexpirarea duratei de viaţă (de aproximativ 2 ani) a companiei de proiect.

Totodată, la nivel naţional prin: locuri de muncă pe perioada construcţiei (16000) şi a operării (800 O&M + servicii suport); economia naţională şi locală, taxe şi impozite.

"Aşadar, în mod evident, SNN va beneficia din punct de vedere economico-financiar de realizarea Proiectului Unităţilor 3 şi 4 direct prin încheierea de contracte de operare şi furnizare de combustibil şi încasarea de dividende. Implicit, în această situaţie,actionarii SNN vor beneficia la rândul lor de orice creştere economico-financiară a SNN.

De asemenea, actionarii SNN nu vor fi prejudiciaţi în niciun fel nici în prezent întrucât contribuţia efectivă a SNN la capitalulsocial al noii companii de proiect este în numerar doar în valoare de 2 milioane de Euro, conform strategiei proiectului. Restul contribuţiei SNN la capitalul social va fi doar cu activele existente. EnergoNuclear va fi absorbită integral în nouă companie proiect, aşadar investiţia SNN în EnergoNuclear va fi recuperată, neexistând posibilitatea unei pierderi nici în acest caz", se arată în comunicat.

Din punct de vedere al contextului actual de piaţă, acesta este caracterizat prin scăderea accentuată a preţurilor la energie şi instabilitate, context care reprezintă o provocare majoră pentru realizarea oricărui proiect mare de investiţii având în vedere rolul preţului de piaţă. Acest context este specific statelor membre ale Uniunii Europene şi chiar SUA şi Canada, nu doar României, conform sursei citate.

"Situaţia actuală de piaţă este descrisă de specialişti că fiind un eşec de piaţă, care a generat imposibilitatea realizării de noicapacităţi de producţie şi înlocuire a celor uzate moral şi economic, produs gradual de impactul subvenţionărilor masive în sursele regenerabile.

Corectarea situaţiei actuale de piaţă poate proveni din proiecte de investiţii majore şi modificare legislativă. Însă, realizarea acestor proiecte majore de investiţii, indiferent de sursă, necesită aplicarea unor mecanisme suport", se arată în comunicat.

Aceste mecanisme suport, de tipul contractelor pentru diferenţă, sunt utilizate în primul rând pentru că în piaţă există distorsiunicare impun aplicarea acestora. Acestea nu reprezintă o alegere a producătorului. "Contractul pentru diferenţa se utilizează de marii producători pentru a echilibra situaţia din piaţă. Un astfel de mecanism nu creează o distorsiune de piaţă, ci oferă sustenabilitate pe fondul unor distorsiuni existente de piaţă", menţionează sursa citată.

De asemenea se precizează: "Contractul pentru Diferenţa, mecanismul deja utilizat de Marea Britanie pentru realizarea proiectului nuclear de la Hinkley Point C nu este o formă de ajutor de stat, ci este un mecanism bidirecţional gândit că o alternativă de echilibrare a pieţei, de forţare a producătorului să vândă pentru a realiza strike- price-ul (deci asigura competitivitate în vânzare) şi de protejare împotriva riscului legislativ şi de reglementare. Este un mecanism bazat pe date de piaţă care permite realizarea de analize periodice pentru a scădea nivelul de preţ garantat dacă costurile se dovedesc a fi mai scăzute decât planificat, deci evita supra-compensarea, preţul dereferinţă fiind un preţ de piaţă stabilit cu un an înainte pentru a reflectă preţul estimat al energiei, pe baza preţurilor medii de piaţă".

În ceea ce priveşte Proiectul Unităţilor 3 şi 4 CNE Cernavodă nu este stabilit în prezent un nivel al strike price-ului, stabilirea acestuia depinzând de o serie de factori financiari complecşi disponibili după realizarea studiului de fezabilitate, ulteriorînfiinţării companiei de proiect. Preţul de 82 Euro/MWh reprezintă preţul de piaţă estimat de Comisia Europeană pentru perioada 2030-2050, potrivit comunicatului.

Totodată, având în vedere datele estimate la nivel European şi de Banca Mondială, se preconizează pe termen lung o creştere a preţului la energie. Coroborat, Proiectul Unităţilor 3 şi 4 va fi pus în funcţiune în intervalul 2025-2030, aşadar, deşi realizarea proiectului implică în prezent utilizarea unui mecanism suport, evoluţia ulterioară a preţurilor poate transformă acest mecanism dual în beneficiu pentru consumator, mai precizează Daniela Lulache, conform sursei citate.

(D.M.)

----------

Proiectul privind construcţia Reactoarelor 3 şi 4 este nefezabil şi ar putea crea mari prejudicii acţionarilor "Nuclearelectrica" (SNN) în cazul în care este continuat, având în vedere situaţia actuală a pieţei energiei electrice, precum şi prognozele pe termen lung, se arată într-o declaraţie de presă a "Fondului Proprietatea" (FP).

"Având în vedere situaţia actuală a pieţei energiei electrice, precum şi prognozele pe termen lung, Fondul Proprietatea consideră că proiectul privind construcţia Reactoarelor 3 şi 4 este nefezabil şi ar putea crea mari prejudicii acţionarilor Nuclearelectrica în cazul în care este continuat. Potrivit ultimelor declaraţii publice ale reprezentanţilor Ministerului Energiei, acest proiect va recupera valoarea investiţiei doar la un preţ al energiei electrice de 82 de euro/MWh, în timp ce preţul actual pe piaţa OPCOM este mult mai mic, respectiv 35-40 de euro/MWh. Această diferenţă de preţ arată clar că proiectul este nefezabil", se arată în declaraţie.

Prin decizia Ministerului Energiei de a vota în cadrul Adunării Generale a Acţionarilor companiei "Nuclearelectrica" din data de 17 octombrie împotriva propunerii formulate de FP referitoare la întocmirea unui raport privind sumele cheltuite până în acest moment de SNN cu proiectul de construcţie a Reactoarelor 3 şi 4 se creează "un precedent periculos", a atras atenţia Greg Konieczny, CEO-ul Franklin Templeton şi manager de portofoliu al Fondului Proprietatea.

Acesta a precizat: "Suntem foarte surprinşi şi dezamăgiţi de votul Ministerului Energiei, având în vedere că acesta creează un precedent periculos şi desconsideră în totalitate principiul transparenţei în companiile de stat, care este pe de altă parte promovat şi susţinut atât de Guvern, cât şi de Ministerul Energiei în baza legislaţiei privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice. Proiectul reactoarelor 3 şi 4 este unul foarte costisitor pentru Nuclearelectrica, cu impact negativ asupra profitului acesteia, iar acţionarii companiei au dreptul să cunoască detalii privind cheltuielile generate de proiect până în acest moment".

Greg Konieczny a adăugat: "Având în vedere că Nuclearelectrica este o companie listată pe bursa de valori, Ministerul Energiei ar trebui cu atât mai mult să respecte cerinţele de transparenţă şi raportare aplicabile companiilor listate, spre beneficiul companiei şi al tuturor acţionarilor săi".

Fondul Proprietatea mai solicită Ministerului Energiei şi altor ministere care deţin participaţii majoritare în companiile de stat să sprijine respectarea principiului transparenţei în companiile respective şi să informeze în mod regulat toţi acţionarii cu privire la evoluţiile semnificative cu impact asupra activităţii societăţilor.

La 1 noiembrie, Daniela Lulache, directorul general al SNN, a declarat că membrii din conducerea producătorului de energie sunt încrezători că negocierile cu investitorii chinezi, pentru construcţia reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă, se vor încheia cu succes în termenul asumat, 20 decembrie, iar la începutul anului viitor va fi înfiinţată compania de proiect, scrie News.ro.

"Suntem în continuare încrezători că, în termenul asumat, vom reuşi să finalizăm (negocierile, n.r.) şi la începutul anului viitor, cel mai târziu, să înfiinţăm compania de proiect", a spus Lulache.

Directorul Nuclearelectrica a susţinut că este dificil de discutat despre investiţii de o asemenea anvergură în acest moment, din cauza conjuncturii din piaţa energiei.

"Nicio investiţie în nicio tehnologie - şi am proprietatea cuvintelor mele - nu este astăzi self-sustainable, nu se poate autofinanţa, nu poate fi rambursată în actualele condiţii de piaţă. Nici măcar Hidroelectrica, şi este cel mai ieftin producător de energie, dacă ar trebui să se apuce astăzi să construiască baraje, am dubii că ar putea să ramburseze această investiţie în actualele condiţii de piaţă", a menţionat Lulache.

Ea a cerut o intervenţie rapidă din partea autorităţilor, dar nu sub forma unui sprijin, ci a asigurării unui cadru legal corect, care să susţină o competiţie reală.

Prezent la eveniment, Radu Dudău, coordonatorul Strategiei Energetice a României 2016-2030, a declarat că, potrivit calculelor Ministerului Energie, investiţia în proiectul reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă şi-ar recupera costurile, pe durata de viaţă a reactoarelor, la un preţ de 82 euro/MWh. Acesta este de peste două ori mai mult decât preţul din piaţă.

"Undeva la 82 de euro pe MWh este un break-even. (...) Dacă preţul ar fi prea mare, contractul de diferenţă se va transforma în subvenţie. Eu cred că este un element care trebuie negociat", a precizat Dudău.

Daniela Lulache a spus, însă, că preţul respectiv face obiectul unor negocieri cu investitorul interesat.

"Vizavi de preţul de 82 de euro pe MWh, cred că este important să ne aducem aminte ce înseamnă el. Nu ştiu care sunt datele de intrare ale celor care au ajuns la acest preţ. (...) Vom vedea în final care va fi acest preţ, el face obiectul unei negocieri cu investitorul", a precizat Lulache.

Negocierile dintre statul român şi compania China General Nuclear Power Corporation privind construcţia reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă vor continua până la 20 decembrie, potrivit unei decizii aprobate pe 17 decembrie de Adunarea Generală Extraordinară a Acţionarilor.

Documentul arată că dacă părţile nu ajung la niciun acord, pot abandona proiectul fără a plăti despăgubiri, însă este necesară o notificare scrisă către cealaltă parte în acest sens.

"Aprobarea continuării negocierilor asupra documentelor investiţiei în aceleaşi condiţii din memorandumul de înţelegere privind dezvoltarea, construirea, operarea şi dezafectarea Unităţilor 3 şi 4 de la CNE Cernavodă ("MoU"), până la data de 20 decembrie 2016, cu aplicarea tuturor celorlalte prevederi ale MoU, inclusiv posibilitatea oricărei părţi de a înceta MoU fără nicio despăgubire printr - simplă notificare scrisă către cealaltă parte, în cazul în care nu s-a ajuns la un acord asupra documentelor investiţiei şi în măsură în care întârzierea nu a fost cauzată de respectiva parte", se arăta în documentul transmis Bursei de Valori Bucureşti.

În noiembrie 2015, Nuclearelectrica şi China General Nuclear Power Corporation au semnat un nemorandum de înţelegere pentru dezvoltarea reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă, proiect estimat la 6,5 miliarde euro.

Proiectul reactoarelor 3 şi 4 presupune construcţia a două noi reactoare de tip CANDU 6 pe platforma centralei nucleare de la Cernavodă, fiecare cu o putere instalată de 700 MWh.