FINANŢAREA EUROPEANĂ Exemple

• Studiul de caz nr. 1: 13 inculpaţi, trimişi în judecată

În baza unei înţelegeri dintre reprezentanţii beneficiarului, din cadrul unui proiect finanţat prin Programul Operaţional Sectorial "Creşterea Competitivităţii Economice" şi cei ai viitorului furnizor, cererea de finanţare, inclusiv studiul de fezabilitate, proiectul tehnic şi bugetul proiectului au fost întocmite de persoane din afara beneficiarului, respectiv de către reprezentanţii furnizorului, în raport cu interesele acestuia. Aceste documente, esenţiale pentru aprobarea proiectului spre finanţare din fonduri nerambursabile, au fost transmise către reprezentanţii beneficiarului (managerul financiar şi coordonatorul tehnic al proiectului) şi au fost depuse la organismul intermediar.

Grilele de evaluare, întocmite în faza evaluării tehnico-economice a cererii de finanţare au fost, ulterior, modificate olograf, în sensul majorării punctajelor aferente mai multor criterii de evaluare, ceea ce a condus la obţinerea, în mod ilegal şi nejustificat, a unui punctaj superior altor proiecte şi, pe cale de consecinţă, la aprobarea proiectului spre finanţare din fonduri nerambursabile.

Ulterior, după încheierea contractului de finanţare, în baza înţelegerii dintre reprezentanţii furnizorului şi cei ai beneficiarului, condiţiile de desfăşurare a procedurii de atribuire a contractului de achiziţie publică, au fost stabilite cu încălcarea dispoziţiilor O.U.G. nr. 34/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

În acest sens, furnizorul s-a comportat ca o "Autoritate contractantă" de facto, stabilind condiţiile în care se va desfăşura procedura de atribuire şi impunând condiţii restrictive de participare la procedură, cu scopul de a înlătura, astfel, orice posibilă concurenţă. Condiţiile restrictive impuse prin documentaţia de atribuire au contribuit la atingerea rezultatului urmărit, astfel că în timpul derulării procedurii oferta furnizorului a fost singura ofertă depusă.

În legătură cu desfăşurarea procedurii de atribuire s-au constatat mai multe încălcări ale legislaţiei privind achiziţiile publice.

Prin urmare, toate cheltuielile aferente plăţilor efectuate de către beneficiar pentru produsele şi serviciile achiziţionate în baza contractului încheiat cu furnizorul au fost efectuate cu încălcarea dispoziţiilor legale privind eligibilitatea cheltuielilor.

Pentru a evita reducerea proporţională a valorii finanţării nerambursabile, aşa cum prevedea, în mod obligatoriu, Ghidul solicitantului şi pentru a determina Autoritatea de Management să efectueze plata finală, reprezentanţii beneficiarului au declarat în raportul de progres final, valori nereale ale indicatorilor asumaţi prin contractul de finanţare, precum şi faptul că proiectul a fost finalizat şi este funcţional. În realizarea scopurilor menţionate şi pentru a ascunde stadiul real al implementării proiectului, reprezentanţii Organismului Intermediar, în calitate de organ de control şi verificare, au consemnat în actele de control, cu prilejul întocmirii acestora, împrejurări necorespunzătoare adevărului.

În urma verificărilor efectuate de Departamentul pentru lupta antifraudă - DLAF, Autoritatea de Management nu a mai efectuat plata finală.

În luna decembrie 2011, în cauză a fost emis rechizitoriu prin care au fost trimişi în judecată 13 inculpaţi (10 persoane fizice din cadrul beneficiarului, furnizorului şi Organis-mului Intermediar şi 3 persoane juridice, printre care şi furnizorul).

• Studiul de caz nr. 2: Servicii fictive

Beneficiarul SC K SRL a depus o cerere de finanţare, în anul 2008, în scopul obţinerii unor fonduri nerambursabile prin intermediul Programului Operaţional Sectorial "Creşterea Competitivităţii Economice" - POS CCE 2007 - 2013. Valoarea totală a proiectului a fost estimată la 1.000.000 lei, fără TVA, din care 70% reprezenta cheltuieli publice, iar 30% - cofinanţarea beneficiarului.

Obiectivul principal al proiectului a constat în modernizarea şi diversificarea producţiei, atât din punct de vedere calitativ cât şi cantitativ, astfel încât să se poată crea premisele dezvoltării unor schimburi comerciale cu alte state. Pentru realizarea acestui obiectiv general, beneficiarul a desfăşurat 3 tipuri de activităţi:

-achiziţia unor materiale publicitare,

-realizarea unei pagini web,

-misiune economică prin participarea la târguri de specialitate în străinătate,

În vederea realizării primelor două activităţi, beneficiarul a organizat o licitaţie, firma câştigătoare a fost SC X SRL.

În scopul decontării contravalorii serviciilor prestate pentru cele două activităţi (materiale publicitare şi realizare site web), SC X SRL a emis 2 (două) facturi, fiecare dintre acestea fiind în valoare de 300.000 lei.

Din analiza extraselor de cont a rezultat că, după ce furnizorul declarat câştigător a încasat de la beneficiar contravaloarea serviciilor pres-tate, în aceeaşi perioadă de timp, acesta a transferat din acelaşi cont sume de bani în valoare totală de 300.000 lei, către SC K1 SRL, societate al cărei asociat şi administrator este acelaşi cu cel al SC K SRL. Conform acestor extrase de cont, sumele de bani transferate au ca justificare de plată, existenţa unor servicii de consultanţă.

Cea de-a treia activitate prevăzută a fi desfăşurată prin proiect reprezintă realizarea unei misiuni economice în ţări din America de Nord şi Asia.

Din verificări a rezultat că societatea comercială în cauză a fost identificată şi desemnată de către beneficiar, fără a respecta prevederile legale.

Totodată, pentru serviciile prestate a fost emisă o factură în valoare de aproximativ 300.000 lei. În urma analizei documentare a rezultat că, în realitate, au fost efectuate cheltuieli în sumă de 40.000 lei.

De asemenea, conform extraselor de cont, societatea comercială care a "prestat" serviciile de cazare şi trans-port a încasat suma de 300.000 lei de la SC K SRL, şi în aceeaşi zi, această sumă a fost transferată, sub formă de decontare, către SC K1 SRL. Ca şi în cazul achiziţiei materialelor publicitare şi a realizării paginii web, returnarea acestor sume avea la bază contracte de consultanţă încheiate în mod fictiv între societatea de turism şi SC K1 SRL.

Administratorul acestei societăţi a recunoscut mecanismul de manevrare frauduloasă a fondurilor, prin care s-a realizat doar o simulare a plăţii pentru serviciile de cazare şi trans-port, fără ca această societate să încaseze efectiv sumele de bani.

Această societate a avut doar rolul de a crea aparenţa cheltuirii sumelor alocate prin bugetul proiectului în scopul decontării acestora la Autoritatea Contractantă, acţionând, în mod direct, în interesul SC K SRL pentru a facilita returnarea sumelor de bani cheltuite de către această societate în cadrul misiunii economice.

Factura emisă de către societatea de turism a fost supraevaluată, prin înţelegerea prealabilă cu emitentul înscrisului, respectiv cu reprezentantul societăţii, fapt recunoscut de către acesta în declaraţia dată echipei de control DLAF.

Înţelegerea prealabilă dintre beneficiarul finanţării nerambursabile şi administratorul societăţii de turism a vizat, totodată, şi returnarea imediată şi integrală a sumei de 300.000 lei, doar pentru a crea aparenţa plăţii unor servicii presupus prestate de firma de turism.

• Studiul de caz nr. 3: Conflict de interese

În cadrul schemelor de plată unică pe suprafaţă, precum şi pentru zone defavorizate din punct de vedere natural, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură a plătit suma de 200.000 lei către Asociaţia Crescătorilor de Animale şi Proprietarilor de Păduri.

În scopul dovedirii dreptului de folosinţă asupra terenului, reprezentanţii Asociaţiei au depus un contract de concesiune încheiat cu Consiliul local. Însă, din verificările efectuate a rezultat că la data încheierii contractului de concesiune, Asociaţia nu dobândise personalitate juridică, la acea dată de referinţă neavând capacitatea de a fi titulară de drepturi şi obligaţii.

Având în vedere această situaţie, contractul de concesiune reprezintă un document inexact sub aspectul dreptului de folosinţă, iar prezentarea acestuia a avut ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri europene (plăţi directe şi plăţi naţionale complementare de la APIA), faptă ce poate întruni elementele constitutive ale infracţiunii prevăzute de art. 181 alin. 1 din Legea nr. 78/2000, cu modificările şi completările ulterioare.

Pe parcursul verificărilor a rezultat că primarul comunei împreună cu doi consilieri locali, care erau şi membri ai Asociaţiei, au avizat favorabil proiectul hotărârii de concesiune şi au votat pentru aprobarea aces-tuia, participând astfel la luarea unei decizii privind transmiterea dreptului de exploatare către Asociaţia Crescătorilor de Animale şi Proprietarilor de Păduri.

Astfel, s-a realizat un folos material pentru Asociaţia ai cărei membri fondatori sunt, precum şi pentru sine, constând în dreptul de exploatare asupra acestor suprafeţe, obţinerea plăţilor de la APIA în baza folosinţei asupra terenului dobândite prin contractul de concesiune, din care o parte le-au revenit personal sub formă de prime anuale, faptă ce poate întruni elementele constitutive ale infracţiunii de conflict de interese, prevăzute de art. 253^1 Cod penal.