English
"Închisoarea Tăcerii" de la Râmnicu Sărat, acolo unde au fost încarceraţi sute de ţărani în timpul răscoalei din 1907 dar şi importanţi lideri ţărănişti care luptau pentru eliberarea de sub jugul comunist, respectiv Ion Mihalache, Ion Diaconescu, Corneliu Coposu, va fi reabilitată complet şi inclusă într-un circuit turistic denumit ruta represiunii comuniste ce cuprinde 9 obiective din România, începând cu Memorialul de la Sighet. Anunţul vine după 15 ani de amânări, timp în care clădirea penitenciarului de la Râmnicu Sărat s-a degradat foarte mult, iar acoperişul stă că cadă.
O delegaţie numeroasă din care au făcut parte atât oficialităţi locale, judeţene din Buzău şi Râmnicu Sărat dar şi invitaţi de la nivel central printre care ministrul Culturii, Lucian Romaşcanu, directorul IICCMER, Daniel Şandru, secretar de stat în Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Csilla Hegedus, dar şi deputatul Alexandru Muraru, reprezentant special al Guvernului a sosit, miercuri, la Râmnicu Sărat, pentru a vedea stadiul în care se află fosta temniţă comunistă şi pentru a se pune de acord în legătură cu lucrările care trebuie demarate urgent.
Cei prezenţi au făcut promisiuni şi au adus argumente concrete pentru a convinge că, de data aceasta, deşi ideea consolidării temniţei unde au fost încarcerate mai multe personalităţi ale perioadei interbelice a fost lansată în urmă cu 15 ani, proiectul va fi realizat.
Principalul argument a fost obţinerea finanţării necesare reabilitării penitenciarului. În total este vorba despre 9 milioane de euro, fără TVA, sumă accesată prin PNRR.
"Am avut ceva de muncă pentru a convinge Comisia că este nevoie de rute culturale şi această închisoare face parte din ruta culturală a totalitarismului. Comisia Europeană nu a prea vrut să se accepte asemenea rute dar până la urmă am reuşit. Vor fi nouă locaţii în toată România, închisoarea de la Sighet, şi se termină aici unde încercăm să arătăm din diverse unghiuri ce s-a întâmplat pe vremea totalitarismului. Pentru că presupun şi dumneavoastră, ca şi mine, când încercăm să spunem copiilor noştri cum a fost în comunism, cum a fost în primii ani ai comunismului, nu reuşim, deci venim cu câteva bucăţi, dar nicăieri nu avem şansa să vedem cum a fost şi cum am fost. Cum au trăit deţinuţii, de ce nu a fost bine, care a fost problema.... Ori prin asemenea locuri absolut şocante, apăsătoare în care vin tinerii şi văd ce a însemnat totalitarismul, ce a însemnat privarea de libertate, ce a însemnat să nu vezi lumina zilei ani la rând vor înţelege de ce nu este voie niciodată să ne întoarcem la acele vremuri. Deci este un proiect educaţional, este un proiect de punere în valoare a unei părţi foarte întunecate a trecutului nostru. Şi eu sper ca toate astea să devină un punct foarte important pe harta României, pentru că, după cum ştiţi, marca Patrimoniului European a fost obţinută de Sighet. Sper să putem să o obţinem şi aici pentru că aceste locuri sunt importante nu doar pentru noi, sunt importante pentru toată Europa. Ori trebuie să ştie lumea încă o dată şi toată Europa şi să nu mai auzim prostii că pe vremea comunismului nu a fost aşa de rău", a spus secretarul de stat Csilla Hegedus.
De altfel, secretarul de stat în cadrul Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene. Csilla Hegedus, a explicat că suma obţunută de la Comisia Europeană este mult mai mare , iar banii accesaţi vor fi folosiţi pentru reabilitarea şi nouă obiective din toată ţara.
"Am reuşit şi n-a fost uşor, a fost un efort al Guvernului României, să facem această rută a opresiunii şi conflictelor care cuprinde 9 obiective în valoare de peste 68 de milioane de euro, dintre care 9 milioane de euro vin la Închisoarea Tăcerii", a spus secretarul de stat.
Proiectul de la Râmnicu Sărat se va numit "Memorialul Tăcerii" şi reprezintă, potrivit deputatul Alexandru Muraru istoric specializat în problematica memoriei comunismului, primul momorial în care se implic statul român.
"Este cel mai improtant memorial dedicat represiunii comuniste pe care statul român şi-l asumă şi primul de această dimensiune şi la această valoare în ultimii 30 de ani pentru că muzee memoriale mai există dar au fost pornite din iniţiative private", a spus deputatul Alexandru Muraru, în timpul conferinţei de la Buzău.
De asemenea,domnia sa a explicat şi care a fost istoria acestui proiect, încă de la primele demersuri care au fost făcute în anul 2006 de către deputatul liberal George Scutaru.
"Acest proiect are o lungă istorie. Practic el începe în 2007, în momentul în care IICCCMER a achiziţionat şi a intrat în posesia fostei închisori. Numai că între timp a trecut nepermis de mult. Au trecut nepermis de mulţi ani. Practic ne aflăm la aproape 15 ani de la acel moment. Între timp sigur că şi proprietatea a fost reîntregită pentru că o parte din proprietate fusese retrocedată şi a trebuit achiziţionată de către statul român de la acei proprietari de la acel moment care o achiziţionaseră de la persoanele care o primiseră drept revendicare. Şi practic cred că ăsta era ultimul tren pentru că a investi 9 milioane de euro fără TVA într-un asemenea monument este o sarcină importantă pentru orice stat. Practic acesta va fi primul memorial al comunismului de asemenea dimensiune pe care statul român şi-l asumă în România. Mai există cum este cel de la Sighet dar sunt iniţiative private. Primul ministru Nicolae Ciucă insistă foarte mult ca acest proiect să fie dus cu celeritate la bun sfârşit. Practic avem 36 de luni de la momentul iunie 2023. În acest an trebuie semnat contractul de finanţare cu Compania Naţională de Investiţii şi imediat făcute licitaţiile pentru proiectare şi execuţie pentru punerea în valoare a acestui monument care este are o semnificaţie aparte. El nu este doar un penitenciar este un complex memorial care înseamnă de fapt toată istoria noastră din ultimii nu doar din ultimii din cei cincizeci de ani de comunism ci înseamnă şi aici şi au găsit sfârşitul multe dintre elitele interbelice", a declarat deputatul Alexandru Muraru istoric specializat în problematica memoriei comunismului.
Penitenciarul de la Râmnicu Sărat se află, de 15 ani, în administrarea Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER), însă abia acum, noul director, Daniel Şandru, a anunţat că îşi asumă complet responsabilitatea realizării acestui proiect, "Momoriarul Tăcerii"
"Acest proiect este proiectul zero al mandatului meu. Dacă acest proiect nu va putea fi dus la capăt, responsabilitatea parvine doar mie. Si voi fi responsabil, pentru că este un proiect în care pedagogia memoriei se află în prim plan. Şi faptul că astăzi la Râmnicu Sărat se află cea mai amplă delegaţie care a venit vreodată aici. Deopotrivă reprezentanţi ai autorităţilor guvernamentale şi reprezentanţi ai autorităţilor locale arată că există hotărâre şi determinare şi că am reuşit în doar o lună şi zece zile să mişc lucruri. Sigur că a existat deschidere şi la Ministerul Culturii, şi la Secretariatul General al Guvernului, şi la Cancelaria Prim Ministrului şi foarte mare deschidere şi din partea autorităţilor locale. Şi vreau să le mulţumesc foarte mult pentru acest lucru. Eu vă spun acum aşa că atât cât ţine de mine, Memorialul se va face", a declarat Daniel Şandru preşedinte IICCMER.
Despre necesitatea realizării acestui proiect şi mai ales despre importanţa pe care o are pentru istorie , cultură şi chiar turism a vorbit şi ministrul Culturii, Lucian Romaşcanu.
"Este un proiect de suflet în general pentru că tot ceea ce a fost nu trebuie să se uite. Pentru ca nu cumva printr-o idee pe care vedem că şi alţii o au în momentul de faţă să se şi repete. Sunt foarte bucuros că am reuşit să găsim finanţare pentru acest obiectiv. O să facem şi Muzeul Revoluţiei Anticomuniste de la Timişoara printr-un credit de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei şi acolo vreo cinci zece milioane de euro aici 9 milioane de euro. Tot ce înseamnă istoria şi mai puţin plăcută a acestui neam trebuie adus la suprafaţă şi cu exemplul Memorialului de la Sighet. Noi avem înfiinţat în baza unei legi Muzeul Ororilor Comunismului. Eu aş vrea să schimb, să se schimbe denumirea să fie doar muzeu să zicem de studiu al istoriei comunismului, astfel încât să avem un centru de unde să iradieze politicile de memorie împreună cu IICCMER către toate zonele unde au fost închisori comuniste. Repet sunt foarte bucuros că putem reda memoriei colective naţionale acest monument istoric şi până la urmă acest stâlp al suferinţei comuniste pentru că din păcate nimeni nu ştie ce a fost aici şi mi-ar plăcea foarte tare ca lumea odată ce vine şi vizitează să înceapă să citească şi despre poeţii închisorilor, despre sfinţii închisorilor, despre lucruri pe care cu mintea nu le putem imagina că s-au întâmplat. Deci e bine. Felicitări tuturor celor care s-au implicat şi sperăm să ne vedem cât de repede la inaugurare. Înţeleg că termen este 2026 şi eu cred că se va face. Noi avem darul ăsta de a amâna lucruri, dar sper că îl abandonăm de acum încolo", a declarat ministrul Culturii Lucian Romaşcanu.
Tot în timpul vizitei, responsabilii proiectului au stabilit şi calendarul lucrărilor, iar şantierul va fi deschis în primăvara anului următor. Până în toamna acestui an însă trebuie făcute de urgenţă lucrări la acoperişul închisorii care stă să cadă. Cu alte cuvinte, oficialii au la dispoziţie 36 de luni să pună temniţa comunistă de la Râmnicu Sărat pe harta represiunii comuniste.
Proiectul de reconstrucţie vizează reabilitarea vechii temniţe dar şi construirea unui spaţiu expoziţional subteran în fata întrării în închisoare. De asemenea, toate clădirile din jurul închisorii, care nu fac parte din monumentul istoric, vor fi demolate. După finalizare, oficialii estimează că Memorialul "Închisoarea Tăcerii" va atrage anual 20.000 de vizitatori.
Memorialul "Închisoarea Tăcerii" va avea în final 13 angajaţi.
Închisoarea a fost construită în anii 1890 pentru deţinuţii de drept comun, sub denumirea de Arest Preventiv. În 1907, în timpul răscoalei ţărăneşti, aici au fost încarceraţi peste 1200 de ţărani.
În 1920 Arestul Preventiv este transformat în Penitenciar. Amenajarea actuală datează din perioada interbelică, cu excepţia gardului exterior care a fost înlocuit cu un gard de sârmă ghimpată. Aici au fost închişi şi liderii ţărănişti care luptau pentru eliberarea de sub jugul comunist, respectiv Ion Mihalache, Ion Diaconescu, Corneliu Coposu.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
