Fondurile de pensii ar distorsiona piaţa, dacă mâine ar intra pe Bursă

• (Interviu cu domnul Crinu Andănuţ, director general al "Allianz-Ţiriac Pensii Private", societate de administrare a fondurilor de pensii private)

Reporter: Când vor începe fondurile de pensii administrate privat să investească semnificativ la Bursa de Valori Bucureşti, cu atât mai mult cu cât numeroase voci din piaţă consideră că acesta este un moment de cumpărare şi că fondurile ar trebui să se implice mai intens în piaţa de capital autohtonă?

Crinu Andănuţ : Cei care exprimă opinii în legătură cu strategia de investiţii a fondurilor de pensii ar trebui să cunoască şi profilul de risc al fondurilor de pensii, precum şi întregul mecanism de reglementare şi supraveghere care funcţionează în acest sistem. Din acest mecanism rezultă că fondurile de pensii din Româ­nia au fost construite, pentru a aduce performanţe rezonabile în condiţii de risc minim. Accentul este pus pe risc minim, nu pe specularea unui potenţial câştig. Pentru asta exis­tă fondurile de investiţii şi alte instrumente de pe piaţă. La fel cum Bursa ar putea creşte cu 20%-30% în următoarea lună, la fel de bine ar putea scădea cu 20%-30% în aceeaşi perioadă, şi poate că ar fi mai bine ca fondurile să intre la cumpărare atunci. Până când volatilitatea din piaţă nu va scădea şi lichiditatea nu va creşte, fondurile vor acţiona prudent în ceea ce priveşte Bursa. Dacă mâine fondurile de pensii ar decide să inves­tească încă 1% din active în BVB, această sumă ar fi aproape echivalentă cu lichiditatea medie zilnică a Bursei. Efectele ar fi distorsionarea preţurilor şi a pieţei, precum şi plasamente suboptimale pentru participanţii fondurilor pe care le gestionăm.

Reporter: Când vor începe fondurile de pensii administrate privat să investească mai mult pe pieţele externe şi în ce instrumente?

Crinu Andănuţ: Cât priveşte investiţiile externe, fondurile de pe Pilonul II au deja investiţii de circa 27% în instrumente ale emitenţilor străini, majoritatea fiind obligaţiuni corporative emise în lei. În condiţiile de volatilitate ridicată de pe pieţele valutare mondiale, fondurile de pensii din România nu sunt încă dispuse să îşi asume riscul valutar, probabil că o vor face atunci când condiţiile de piaţă se vor îmbunătăţi.

Până atunci, ne concentrăm pe randamente cât mai ridicate din instrumente cu risc minim, în beneficiul participanţilor. Nu trebuie să uităm că acesta a fost motivul înfiinţării pieţei de pensii private: profit pentru participanţi, în condiţii de risc minim.

Reporter: În 2008, Allianz -Ţiriac a înregistrat pierderi de 381,5 milioane de lei din activitatea de administrare a fondului de pensii AZT viitorul tău. Care sunt cele mai importante cheltuieli cu care se confruntă un administrator de fonduri de pensii? Când estimaţi că administratorii vor trece pe profit?

Crinu Andănuţ: Pierderile contabile de 381,5 milioane de lei sunt ale administratorului Allianz-Ţiriac Pensii Private, nu ale fondului "AZT Viitorul Tău", adică nu ale participanţilor. Pierderile provin din campania iniţială de aderare (care s-a terminat în primul trimes­tru din 2008) şi se referă la cheltuielile de marketing (atragere a participanţilor), în principal comisioanele plătite agenţilor de marketing. De anul acesta, aceste cheltuieli nu vor mai fi la dimensiunea de până acum.

Referitor la recuperarea acestor investiţii iniţiale şi trecerea pe profit, o analiză a Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR) arată că orizontul de recuperare ("breakeven") este de circa 15 ani, deci administratorii vor obţine cu adevărat primii lei de profit din această activitate peste 14 ani de acum încolo.

Reporter: Vom mai vedea fuziuni pe piaţa fondurilor de pensii administrate privat?

Crinu Andănuţ: Estimările noastre indică trei fuziuni finalizate anul acesta, adică 11 fonduri de pensii private de pe Pilonul II rămase pe piaţă la finele acestui an. În 2010 aşteptăm încă două fuziuni, pentru ca sistemul să rămână la nouă fonduri de pensii pe termen mediu. Este important de precizat că toţi participanţii fondurilor mici vor beneficia, pe termen lung, de condiţii de administrare şi randamente mult mai bune la noile fonduri care îi vor prelua ca şi clienţi în urma acestor fuziuni.

Reporter: Cum vă influenţează actualele condiţii economice strategia de investiţii? Care sunt instrumentele căutate de fondurile de pensii administrate privat în această perioadă?

Crinu Andănuţ : Strategia de investitii a fondurilor de pensii private, inclusiv a fondului "AZT Viitorul Tău", a fost marcată de prudenţă deosebită în ultimul an, având în vedere mediul financiar şi economic. Investiţiile s-au concentrat puternic în zona instrumentelor cu venit fix, fondurile ţinându-se relativ departe de volatilitatea ridicată de pe piaţa de capital, pentru a evita deprecieri puternice pe termen scurt. Reţeta funcţionează, fondurile de pensii având rezultate pozitive, reprezentate de randamente cu plus, de două cifre, în condiţii de risc minim şi de diversificare a plasamentelor. Jumătate din investiţiile fondurilor de pensii sunt în titluri de stat, iar cealaltă jumătate asigură creşterea dinamică a valorii portofoliului, un merit deosebit aici avându-l obligaţiunile corporative (multe dintre ele având în plus şi garanţia unor state europene, deci cu risc minim). În ultimele luni însă, fondurile au început să se orienteze, timid ce-i drept, către Bursă, majorându-şi deţinerile de acţiuni până la 3% în prezent, faţă de un minim de 1,2% în urmă cu 3 luni.