FORUMUL ECONOMIC MONDIAL: 2020 - anul crizei lanţului de aprovizionare

Pandemia de COVID-19 (provocată de coronavirus) a schimbat lumea şi, după multe opinii, odată ce aceasta va trece, nu ne vom putea relua viaţa aşa cum a fost ea înaintea crizei. Totodată, multe sectoare economie vor trebui regândite, iar unul dintre acestea este lanţul de aprovizionare, care are de suferit masiv de pe urma pandemiei.

Un studiu recent al Forumului Economic Mondial (WEF) susţine că, dacă 2008 a fost anul crizei financiare, 2020 este anul crizei lanţului de aprovizionare.

Potrivit WEF, care citează revista Fortune, 94% dintre companiile incluse în clasamentul Fortune 1000 (al celor mai mari 1.000 de societăţi americane după cifra de afaceri) observă deja perturbări în funcţionarea lanţului de aprovizionare din cauza pandemiei de COVID-19.

Faptul că pandemia a izbucnit în China face ca lumea să se concentreze în acest moment pe ţara asiatică. China are o cotă majoră în comerţul global. Conform unui articol recent publicat în The Economist, China generează 16% din PIB-ul lumii, iar ponderea ţării în toate exporturile globale de textile şi îmbrăcăminte este de 40%. Totodată, China realizează 26% din exporturile de mobilă din lume şi consumă 20% din totalul importurilor miniere globale.

Lumea se bazează pe fabricile din China datorită eficienţei costurilor de producţie, însă WEF atrage atenţia că există şi un revers al acestei optimizări a cheltuielilor din fabrici, şi anume: vulnerabilitatea lanţului de aprovizionare (la întreruperi).

Potrivit WEF, problema majoră o reprezintă, acum, perturbarea lanţului de aprovizionare - fie că este mondial, fie local, pentru că există deja probleme la nivelul ţărilor.

În noul context, valorile tradiţionale legate de cost, calitate şi livrare în elaborarea strategiilor lanţului de aprovizionare nu vor mai fi suficiente. De acum înainte trebuie luate în considerare rezistenţa la şoc a unui lanţ de aprovizionare, viteza de reacţie a acestuia şi reconfigurarea, potrivit WEF.

Conform autorilor analizei, nu există vreo îndoială că organizaţiile (agenţii economici) vor folosi în continuare preţul ca factor important atunci când îşi selectează furnizorii, dar, cu toate acestea, parametrii de luat în seamă după criză vor fi multidimensionali, incluzând mult mai multe variabile decât înainte. Printre acestea se numără riscul financiar al unui furnizor, rapiditatea cu care poate un furnizor să-şi majoreze sau să-şi diminueze capacitatea, care este partea afacerii care depinde în mod critic de un furnizor.

WEF avertizează că pandemia de COVID-19 nu este o excepţie, iar istoria recentă a arătat că lumea e din ce în ce mai predispusă la dezastre naturale, schimbări de climă şi tensiuni geopolitice. Toate acestea aduc în atenţie faptul că lumea are nevoie de lanţuri de aprovizionare care să fie protejate în mod proactiv împotriva perturbărilor şi să se poată adapta la ele.

Într-o perioadă de întreruperi frecvente, lanţurile de aprovizionare vor fi private nu doar de asigurarea veniturilor, cât şi de optimizarea costurilor, spun autorii studiului, menţionând că societăţile trebuie să-şi înţeleagă lanţurile de aprovizionare mai profund şi în mai multe dimensiuni. COVID-19 va genera, probabil, transformări de lungă durată a lanţurilor de aprovizionare în vederea consolidării rezistenţei la şocuri.

Conform WEF, în rândul experţilor există un consens tot mai mare cu privire la modul în care trebuie să evolueze lanţurile de aprovizionare. Mai întâi, este necesară crearea transparenţei în lanţurile de aprovizionare cu mai multe niveluri. "Primul pas către atingerea rezistenţei şi reactivităţii lanţului de aprovizionare este obţinerea vizibilităţii în întreg lanţul de aprovizionare", spun specialiştii WEF, explicând că societăţile trebuie să ştie cine le sunt furnizorii, dacă aceştia se află într-o regiune afectată major de COVID-19, într-o zonă predispusă la conflict sau dacă sunt operaţionale rutele dintre zone.

Organizaţiile au rareori vizibilitate în privinţa operaţiunilor şi capacităţilor dincolo de furnizorii lor de prim nivel, iar această lipsă de vizibilitate se traduce printr-un risc mai mare. Conform WEF, acesta este primul element necesar pentru obţinerea rezilienţei lanţului de aprovizionare, mai ales că studiile de specialitate arată că mai bine de 50% din întreruperile lanţului de aprovizionare sunt generate de furnizorii de nivel 2 şi 3.

Înţelegerea riscului şi rezistenţei unui lanţ de aprovizionare necesită informaţii specifice legate de produsele furnizorului, despre gradul în care componentele cheie vin din surse unice, precum şi de riscurile geopolitice şi de mediu asociate locului în care un furnizor operează, respectiv de robustetea financiară a furnizorilor. Din fericire, spune WEF, tehnologii precum Blockchain şi IoT (Internet of Things) au potenţialul să îmbunătăţească semnificativ vizibilitatea de-a lungul lanţului de aprovizionare.

Analiza WEF aminteşte, pe lângă nevoia de transparenţă, un alt element important care va trebui luat în seamă: estimarea stocului şi a cererii - în upstream & downstream.

Majoritatea organizaţiilor ştiu exact câte stocuri deţin, dar foarte puţine ştiu cât de multe stocuri sunt disponibile în lanţul lor de aprovizionare, în upstream & downstream (amonte şi aval). Mai precis, este necesar de ştiut câte stocuri sunt disponibile la furnizori, la distribuitori, ce capacitate este disponibilă pentru a satisface o creştere/ scădere bruscă a cererii consumatorilor, respectiv daca este probabilă această modificare a cererii.

"Prognoza cantitativă sau de statistică tradiţională a cererii eşuează în scenariile cu perturbări majore, întrucât ia în considerare tendinţele anterioare", notează WEF, subliniind: "Prin definiţie, o perturbare este o anormalitate, iar trecutul nu este un indicator al ceea ce se va întâmpla după întrerupere. Aşteptarea ca, după criză, lucrurile să continue ca înainte - când planificarea capacităţii era făcută intern şi comunicată furnizorilor, fără o analiză a capacităţii reale a furnizorilor, poate avea efecte negative. Această abordare ar putea duce la probleme atunci când vine vorba de rezistenţă şi reacţie în perioadele de criză".

Luând în calcul toate acestea, vizibilitatea lanţului de aprovizionare pe primul, al doilea şi al treilea nivel este esenţială atunci când se evaluează rezistenţa şi capacitatea lanţului de a reacţiona la perturbări. Potrivit WEF, pentru acces la o astfel de vizibilitate sunt necesare "stimulente corecte", nu tehnice, în condiţiile în care rareori organizaţiile doresc să partajeze datele lor private. Spre exemplu, fără un stimulent, un furnizor nu va dezvălui către clienţi adevărata sa capacitate sau inventarul, iar un retailer nu va dezvălui producătorului cererea pe care o observă.

WEF mai recomandă planificarea, identificarea şi asigurarea din timp a capacităţii lanţurilor de aprovizionare pentru momentul creşterii cererii. "Este greu de ştiut exact când se va întâmpla acest lucru, dar atunci când este posibil, contractele pe termen lung pentru asigurarea capacităţii în lanţul de aprovizionare pot aduce beneficii atât producătorului, cât şi furnizorului", spun autorii studiului.

Pentru producători, garantarea capacităţii este o modalitate de a-şi asigura veniturile de la clienţi atunci când cererea creşte, iar pentru furnizori, acesta este un venit garantat care îi poate ajuta să atragă împrumuturi şi să-şi consolideze lichiditatea financiară.

În situaţia actuală, generată de pandemia de COVID-19, contractele logistice pot beneficia în mod special de o astfel de abordare, spun cei de la WEF, subliniind că, în cazul în care producătorii încearcă să crească producţia şi să îşi aloce un anumit timp în lanţurile de aprovizionare, capacitatea logistică pre-rezervată va menţine costurile sub control şi va permite accesul prioritar la servicii de logistică.

WEF subliniază că pandemia de COVID-19 a generat un schimb de informaţii fără precedent şi o colaborare ulterioară între naţiunile de pe toate continentele, îndeosebi pe segmentul îngrijirii sănătăţii, care pot fi o lecţie pentru profesioniştii din lanţurile de aprovizionare. Mai precis, vizibilitatea şi colaborarea mai profundă sunt esenţiale pentru a depăşi perturbările lanţului de aprovizionare.

"Întreruperile devin adesea catalizatori pentru schimbare", spun cei de la WEF, amintind că lanţurile de aprovizionare digitale sunt la orizont de ceva timp cu tehnologii precum Blockchain, IoT şi IA (Inteligenţă Artificială).

"Acesta este momentul potrivit pentru ca liderii lanţului de aprovizionare să acţioneze: să utilizeze tehnologia pentru a-şi transforma lanţurile de aprovizionare - nu numai pentru a depăşi perturbarea create de COVID-19, ci şi pentru a se pregăti pentru viitor", conchide WEF.