Forumul Economic Mondial anticipează recesiunea în 2023

Anul acesta este aşteptată o recesiune la nivel global, după cum apreciază aproape două treimi dintre economiştii intervievaţi de Forumul Economic Mondial (WEF), conform anunţui făcut de organizatorul Forumului de la Davos (Elveţia), care a luat startul ieri.

Aproximativ 18% dintre cei intervievaţi consideră acum drept "extrem de probabilă" o recesiune mondială, de peste două ori mai mult decât în precedentul sondaj, efectuat în luna septembrie 2022, notează Reuters. Doar o treime dintre cei chestionaţi cred că o recesiune este puţin probabilă în acest an.

Directorul general al WEF, Saadia Zahidi, spune: "Inflaţia ridicată, creşterea economică redusă, datoria mare şi un mediu puternic fragmentat reduc stimulentele pentru investiţiile necesare revenirii pe creştere şi îmbunătăţirea standardelor de viaţă pentru cele mai vulnerabile ţări de pe planetă".

Sondajul WEF se bazează pe răspunsurile la 22 de întrebări adresate unui grup de economişti din cadrul unor importante agenţii internaţionale, precum Fondul Monetar Internaţional (FMI), dar şi de la bănci de investiţii, companii multinaţionale şi grupuri de reasigurări. Rezultatele sondajului vin la o săptămână după ce Banca Mondială şi-a revizuit prognozele de creştere pe 2023 pentru multe ţări, până la un nivel apropiat de recesiune, în condiţiile în care impactul majorărilor de dobândă adoptate de cele mai multe bănci centrale se intensifică, războiul din Ucraina continuă, iar principalele motoare ale economiei mondiale dau semne de încetinire.

La nivel mondial există mai multe definiţii privind recesiunea, însă este general acceptat că aceasta include o scădere a economiei, posibil cu o inflaţie ridicată, ceea ce generează un scenariu de tip "stagflaţie", menţionează Reuters. Sondajul WEF arată că există mai multe variaţii regionale privind inflaţia: proporţia celor care se aşteaptă la o inflaţie ridicată în 2023 variază între doar 5% în cazul Chinei până la 57% în cazul Europei, unde impactul creşterii preţurilor energiei de anul trecut s-a răspândit la nivelul întregii economii.

Majoritatea celor intervievaţi de WEF se aşteaptă la continuarea măsurilor de înăsprire a politicii monetare în Europa şi SUA (59%, respectiv 55%), în condiţiile în care decidenţii sunt prinşi între riscul de a înăspri prea tare şi cel de a înăspri prea puţin costul creditului.

Conform sondajului citat, majoritatea respondenţilor (68%) cred că actuala criză a costului vieţii se apropie de momentul de vârf şi va deveni mai puţin severă la finele lui 2023. Totodată, nouă din zece economişti chestionaţi de WEF spun că cererea slabă şi dobânzile mari vor afecta firmele, însă, potrivit sondajului, întreruperile din lanţurile de aprovizionare nu sunt aşteptate să genereze probleme majore segmentului de business în 2023.

Amintim că, în perioada 16-20 ianuarie 2023, la Davos are loc Forumul Economic Mondial, care reuneşte lideri politici şi reprezentanţi ai mediului de afaceri. Cei prezenţi abordează teme precum încetinirea economică globală, provocările de mediu, războiul din Ucraina.

• FMI: Fragmentarea economiei mondiale, posibil să reducă PIB-ul global cu până la 7%

O fragmentare severă a economiei mondiale, după decenii de creştere a integrării economice, ar putea reduce PIB-ul global cu până la 7%, dar pierderile ar putea ajunge şi la 8% - 12% în unele ţări, dacă este decuplată şi tehnologia, se arată într-un raport al Fondului Monetar Internaţional, transmite Reuters.

Chiar şi o fragmentare limitată ar putea şterge 0,2% din PIB-ul global, dar trebuie făcute mai multe studii pentru a evalua costurile la adresa sistemului monetar internaţional şi a Reţelei Globale de Siguranţă Financiară (GFSN). Fluxurile globale de mărfuri şi de capital s-au stabilizat după criza financiară globală din 2008-2009, dar a urmat o sporire a restricţiilor comerciale, a avertizat FMI, potrivit Agerpres.

Instituţia financiară internaţională consideră că "pandemia de COVID-19 şi invadarea Ucrainei de către Rusia au testat şi mai mult relaţiile internaţionale şi au sporit scepticismul privind beneficiile globalizării".

Adâncirea relaţiilor comerciale au avut ca rezultat ani de zile o reducere semnificativă a sărăciei globale. O criză a legăturilor comerciale "va afecta cel mai mult statele cu venituri scăzute şi mai puţin consumatorii mai puţin înstăriţi din economiile avansate", se arată în raport.

De asemenea, restricţiile asupra migrării transfrontaliere ar priva ţările gazdă de forţă de muncă calificată şi ar reduce remitenţele în economiile care trimit migranţi.

Reducerea fluxurilor de capital duce la scăderea investiţiilor străine directe, în timp ce un declin al cooperării internaţionale cauzează riscuri la adresa furnizării de mărfuri vitale economiei mondiale, a avertizat FMI.

Cu cât fragmentarea este mai extinsă, cu atât sunt mai mari costurile, iar decuplarea tehnologică amplifică semnificativ pierderile de pe urma restricţiilor comerciale, sugerează studiile existente, conform FMI.

Instituţia apreciază că, probabil, economiile emergente şi ţările cu venituri scăzute sunt cele mai expuse riscurilor, deoarece economia mondială se îndreaptă spre mai multă "regionalizare financiară" şi un sistem global de plăţi fragmentat.