Fostul premier slovac, Robert Fico: "Nu vom trimite nici măcar un cartuş în Ucraina!"

Robert Fico este un fost prim-ministru al Slovaciei care a demisionat în 2018 în urma asasinării unui jurnalist, ceea ce a provocat proteste în masă, potrivit News.ro.

El candidează din nou acum, în alegerile legislative anticipate din 30 septembrie, cu promisiuni de a apăra interesele naţionale, de a pune capăt sprijinului militar pentru Ucraina şi de a se opune oricăror sancţiuni împotriva Rusiei ce ar putea afecta Slovacia - direcţii bine cunoscute deja în Ungaria vecină a lui Viktor Orban, potrivit News.ro.

Partidul slovac de opoziţie SMER-SSD, condus de fostul premier Robert Fico, şi-a mărit uşor avansul faţă de contracandidatul său liberal, Progresivne Slovensko, înainte de alegerile din 30 septembrie, potrivit ultimului sondaj al agenţiei IPSOS, publicat joi, relatează Reuters.

Sondajul, realizat pentru site-ul de ştiri www.pravda.sk în rândul a 1.026 de participanţi, între 15 şi 19 septembrie, a plasat sprijinul pentru SMER-SDD la 20,3% faţă de 17,2% pentru Progresivne Slovensko (Slovacia Progresistă), arătând că avansul SMER-SSD s-a mărit cu 0,3 puncte procentuale faţă de sondajul precedent din august.

Alegerile sunt organizate anticipat după ce coaliţia de centru-dreapta s-a prăbuşit şi un guvern interimar a preluat conducerea în luna mai. Migraţia ilegală şi războiul din Ucraina vecină au polarizat societatea slovacă în perioada premergătoare votului.

Liderul partidului Slovacia Progresistă, Michal Simecka, a avertizat că schimbarea ar putea împinge Slovacia în izolare şi a promis să menţină sprijinul pentru Ucraina, în tandem cu partenerii din UE şi NATO.

Sondajul IPSOS a arătat că niciun partid nu se aşteaptă să obţină majoritatea şi că opt partide ar putea obţine mandate, de la liberali la naţionalişti pro-ruşi. Astfel, sondajul plasează partidul HLAS (Vocea), condus de fostul premier şi membru SMER Peter Pellegrini, pe un solid loc trei. Pellegrini nu a indicat în ce direcţie ar putea înclina în formarea coaliţiei după votul din septembrie.

"Suntem o ţară paşnică. Nu vom trimite niciun cartuş în Ucraina". Acesta a fost mesajul tranşant al lui Robert Fico pentru aproximativ 300 de susţinători la un miting politic desfăşurat săptămâna trecută în oraşul Banovce nad Bebravou din vestul Slovaciei.

În cazul în care îşi va respecta promisiunea, ar reprezenta o schimbare radicală pentru Slovacia, până acum un aliat ferm al vecinului său estic, Ucraina, în războiul său împotriva Rusiei. Bratislava a furnizat arme şi a oferit un sprijin politic puternic Kievului în cadrul Uniunii Europene şi al NATO.

"Ei vor trebui oricum să se aşeze la masă şi să găsească un acord", a declarat Fico despre combatanţi. "Rusia nu va părăsi niciodată Crimeea, nu va părăsi niciodată teritoriile pe care le controlează", spune el convins.

Fico nu are garanţia că va câştiga. Niciun partid nu este înclinat să asigure o majoritate, iar formarea unui guvern de coaliţie s-ar putea dovedi dificilă.

Diplomaţii şi oficialii occidentali de la Kiev spun, de asemenea, că o ţară mică precum Slovacia nu poate merge atât de departe încât să tulbure politica UE şi NATO. Însă, în vârstă de 59 de ani, Fico ridică semne de întrebare la Bruxelles şi nu numai, criticând sancţiunile împotriva Rusiei, cerând o apropiere de Moscova după ce războiul se va încheia şi angajându-se să se opună prin veto aderării Ucrainei la NATO dacă această posibilitate va apărea vreodată.

În campania electorală, Fico a declarat că războiul "a început în 2014, când naziştii şi fasciştii ucraineni au început să ucidă cetăţeni ruşi în Donbas şi Luhansk", reluând justificarea Moscovei pentru susţinerea separatiştilor care au ocupat teritorii în estul Ucrainei.

Partidul său are un avans strâns în sondaje într-o ţară în care alegătorii sunt obosiţi de neajunsurile economice cauzate de restricţiile COVID, de inflaţia ridicată legată de războiul din Ucraina şi de o creştere a numărului de imigranţi ilegali.

Potrivit sociologilor, dezinformarea pe reţelele sociale a sporit polarizarea în rândul alegătorilor şi a contribuit la scepticismul publicului cu privire la susţinerea Ucrainei.

"Nu ar trebui să-i sprijinim (pe ucraineni) cu arme, deoarece răul nu face decât să nască şi mai mult rău", spune pensionara Eleonora Tanacova, în vârstă de 68 de ani, în timp ce ascultă discursul lui Fico de joia trecută. "Acest război nu se va sfârşi niciodată dacă vom continua să-i sprijinim", adauga ea.

Retorica de campanie a lui Fico îi îngrijorează însă pe aliaţii Slovaciei, potrivit a patru diplomaţi occidentali de rang înalt.

În condiţiile în care contraofensiva Ucrainei nu a creat încă un progres major - ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la cât timp aliaţii îşi vor menţine sprijinul financiar şi militar - liderii UE şi NATO sunt disperaţi să menţină un front unit împotriva Moscovei.

Fico s-ar putea alia, de asemenea, cu premierul ungar Viktor Orban, un personaj controversat în Europa, care a menţinut legături strânse cu Rusia, ceea ce indică perspectiva unor noi ciocniri cu Bruxelles-ul în ceea ce priveşte statul de drept, războiul din Ucraina şi migraţia.

Însă pragmatismul lui Fico în timpul mandatelor anterioare, când a dus Slovacia în zona euro şi a evitat în mare măsură disputele cu partenerii din UE şi NATO, a temperat astfel de îngrijorări.

"Trupe ruseşti la graniţa voastră şi o relaţie fracturată cu aliaţii voştri, asta vreţi?", îl întreabă retoric unul dintre diplomaţi. "Sau revine la a fi pragmaticul care a fost până acum?", adaugă diplomatul.

Un al doilea diplomat crede că Fico ar ezita să taie livrările de arme către Ucraina dincolo de cele din stocurile deja epuizate ale armatei, având în vedere importanţa economică a producătorilor de muniţie şi industriei de reparaţii.

În plus, Bruxelles-ul are pârghii. În ceea ce priveşte chestiunile legate de statul de drept, poate refuza sprijinul financiar al UE pentru Slovacia, care are mare nevoie de el, având în vedere că deficitul fiscal este prognozat la 6,85% din PIB în acest an, cel mai ridicat din zona euro.

Oficialii ucraineni spun că sunt îngrijoraţi de perspectiva unei coaliţii Orban în interiorul UE, dar în cele din urmă Ungaria nu obişnuieşte să rupă rândurile atunci când e vorba despre decizii importante şi, prin urmare, se aşteaptă la un impact limitat asupra politicii externe, dacă Fico câştigă.

Pe de altă parte, partidul social-conservator al lui Fico, SMER-SSD, este doar puţin în faţă în ultimele sondaje, iar multe depind de cum se vor descurca partidele mai mici.

Fico, forţat să demisioneze în 2018 după ce uciderea unui jurnalist de investigaţie a declanşat proteste în masă, a devenit mai radical în opoziţie.

Între timp, dezinformarea s-a răspândit, subminând sprijinul public pentru Ucraina de la invazia pe scară largă a Rusiei din 2022, a declarat Katarina Klingova de la think-tank-ul Globsec. Slovacia, a adăugat ea, a fost mult timp un teren fertil pentru narativele pro-ruse datorită afinităţii sale istorice, încrederii scăzute în instituţiile publice şi politicienilor care au mutat narative cândva marginale în curentul politic principal.

"Am văzut că aceste narative se aflau la marginea spectrului informaţional (în 2015), dar acum deschizi televizorul şi aproape în fiecare dezbatere ai un reprezentant politic care foloseşte narative de dezinformare", observă Klingova. "Nu trebuie neapărat să fie de partea Kremlinului, dar cu siguranţă fac jocul Rusiei", adaugă ea.

La începutul anului 2023, peste 40.000 de slovaci au semnat petiţii pentru a evita să fie chemaţi în caz de mobilizare, după ce postări false pe reţelele sociale au afirmat că s-ar pregăti o trimitere de trupe în Ucraina. Farsa a fost dezminţită, dar reacţia a arătat influenţa pe care informaţiile false legate de războiul din Ucraina o au în rândul celor 5,5 milioane de slovaci.

Un sondaj Globsec realizat la începutul acestui an a arătat că doar 40% dintre slovaci considerau că Rusia este principalul responsabil pentru invadarea Ucrainei, aceasta fiind cea mai mică proporţie înregistrată în rândul ţărilor din Europa Centrală şi de Est.