FOSTUL PREŞEDINTE AL DEPOZITARULUI CENTRAL ÎŞI FACE BILANŢUL MANDATULUI Cristian Agalopol: "Lipsa unui nou soft la Depozitarul Central va fi acut resimţită în viitor"

Reporter: Ce realizări consideraţi că aţi avut în mandatul de preşedinte al Depozitarului Central? Ce v-aţi propus să faceţi şi nu aţi reuşit? Din ce motive?

Cristian Agalopol: O să încep cu lucrurile mai puţin plăcute. La capitolul nerealizări, regret că, în ciuda resurselor considerabile alocate pentru studiul de analiză şi impact, nu am reuşit să implementez proiectul reformării arhitecturii pieţei de capital printr-un nou soft la Depozitarul Central. Motivul îl ştiţi: lipsa unui consens cu acţionarul majoritar. Cred că lipsa unui astfel de proiect strategic va fi acut resimţită în viitor. Şi tot aici aş adăuga proiectul contrapărţii centrale, care, deşi început de Depozitarul Central, nu a putut fi continuat din cauza lipsei de susţinere a unor stakeholderi importanţi. Privind înapoi obiectiv, pot să spun că m-am luptat ca aceste proiecte să fie încheiate cu succes. Le voi susţine în continuare, pentru că sunt convins de eficacitatea lor pentru întreaga piaţă de capital.

În privinţa reuşitelor, sunt câteva proiecte finalizate în timpul mandatului meu, dar o să amintesc doar două, de care mă simt foarte legat. Este vorba despre proiectul privind tranzacţiile turnaround (n.r. schimburi de tip OTC - în afara sistemelor de tranzacţionare - care au ca pereche şi o tranzacţie pe bursă), în urma căruia investitorii au făcut tranzacţii la Bursa de Valori de peste 700 milioane de euro, de la implementarea acestui proiect. Iar al doilea proiect ca importanţă este separarea celor două sisteme, cel de tranzacţionare de cel de decontare, proiect început la sfârşitul anului 2012, printr-o decizie a CA al Depozitarului. Acestea sunt date reale, iar cifrele şi documentele vorbesc de la sine. Ambele au avut efecte pozitive asupra pieţei de capital.

Trebuie să spun, însă, că meritul pentru toate reuşitele din mandatul meu este al întregului CA, al echipei Depozitarului Central. Mă bucur că, în cei doi ani şi jumătate de mandat, am reuşit să contribui la creşterea semnificativă a vizibilităţii Depozitarului Central, o instituţie care beneficiază de oameni loiali, cu experienţă în piaţa de capital şi care pot contribui la modernizarea sa în viitor.

Reporter: Cum priviţi, la rece, demiterea directorului general Adriana Tănăsoiu?

Cristian Agalopol: Nu cred că ar mai fi nimic de adăugat la ceea ce s-a spus deja. Decizia Consiliului de Administraţie (CA) a fost foarte bine cântărită, fiind susţinută pe o opinie legală independentă. Ce pot să spun este că la nivelul CA am luat toate măsurile pentru ca activitatea Depozitarului şi proiectele în derulare să nu fie afectate de acest eveniment.

Reporter: Cum vedeţi schimbările de infrastructură care au avut loc, în 2014? Cum caracterizaţi modul în care ele s-au produs? Ce schimbări sunt preconizate pentru anul viitor şi ce provocări va avea noul Consiliu?

Cristian Agalopol: Schimbările de infrastructură au fost impuse atât de cerinţele europene, cât şi de nevoile de dezvoltare ale pieţei locale. Am mai spus-o şi cu alte ocazii: nu întotdeauna am fost de acord cu modul în care unele din aceste proiecte au fost implementate. În primul rând, proiectele importante de infrastructură trebuie comunicate în avans şi însoţite de un calendar de implementare în baza căruia piaţa, participanţii, să îşi facă propriile strategii interne. În al doilea rând, cred că proiectele majore care au un impact asupra riscului sistemic trebuie implementate cu simţ de răspundere şi în cele mai sigure şi eficiente condiţii.

Anul 2015 aduce o serie de noi proiecte şi schimbări la nivel de infrastructură, pe care Depozitarul Central va trebui să le gestioneze cu atenţie. Noul Consiliu va trebui să ţină pasul cu schimbările ce au loc la nivel global, să le adapteze la particularităţile pieţei locale şi să continue măsurile deja începute pentru dezvoltarea pieţei. În plus, viitorul CA trebuie să se asigure că migrarea la T2S (n.r. Target2 Securities - platforma paneuropeană de decontare) se va face în primul val, conform contractului semnat cu Banca Central Europeană, să îndeplinească toate criteriile de autorizare a Depozitarului Central pe CSDR (n.r. directiva UE privind depozitarii centrali) şi să treacă la implementarea standardelor europene pentru evenimentele corporative. Aceste reguli vor atrage după sine anumite ajustări. Aş dori cu acest prilej, dat fiind faptul că Adunarea Generală a Depozitarului Central a fost deja convocată pentru numirea a 4 membri permanenţi în Consiliul de Administraţie, să aduc în vedere faptul că este obligatoriu ca o treime din membrii Consiliului de Administraţie al Depozitarului Central să fie independenţi. Acest aspect este statuat în Regulamentul European al Depozitărilor (CSDR), iar dacă nu va fi respectat există riscul ca Depozitarul Central să nu fie autorizat, în baza acestui regulament.

În esenţă, însă, viitorul pieţei de capital din România depinde de modul în care ne vom face temele şi vom reuşi să ne adaptăm la dinamica lumii financiare internaţionale. Avem tendinţa să facem lucrurile în grabă, fără să le analizăm prea mult înainte. Dacă vom învăţa să fim mai disciplinaţi, mai serioşi, atunci vom câştiga credibilitate în faţa investitorilor.

Reporter: Ce efecte au fost înregistrate pe piaţă de capital, după aceste schimbări?

Cristian Agalopol: Proiectele privind separarea sistemelor şi trecerea la un ciclu de decontare de două zile erau necesare şi obligatorii. Deşi efectele implementării celor două proiecte nu sunt spectaculoase, este important ca Depozitarul Central să se asigure de implementarea tuturor condiţiilor impuse de instituţiile de reglementare, la momentul aprobării Codului Depozitarului, pentru a minimiza riscurile existente. Faptul că aceste riscuri nu s-au manifestat încă, nu înseamnă că ele pot fi ignorate.

Reporter: Cum consideraţi că a fost anul 2014 pentru piaţa locală de capital?

Cristian Agalopol: 2014 a fost un an plin pentru piaţa de capital, cu foarte multe evenimente, mai bune sau mai puţin bune. La nivel european, noile instituţii de reglementare apărute în ultimii ani s-au alăturat eforturilor unor guverne, implicându-se direct în dezvoltarea proiectelor de infrastuctură pentru a monitoriza mai bine riscul sistemic şi a susţine dezvoltarea pieţelor de capital.

În România, ASF a răspuns acestei tendinţe europeane prin creşterea gradului de implicare directă în modernizarea pieţei de capital, iar acest fapt a fost foarte vizibil în 2014. Nevoia de schimbare a infrastructurii pieţei de capital a fost conştientizată mai bine de către majoritatea participanţilor şi jucătorilor din piaţă. Din ce în ce mai multe instituţii au înţeles că este nevoie de o schimbare radicală şi că această schimbare trebuie să înceapă cu adaptarea legislaţiei privind piaţa de capital la mişcările din piaţa europeană şi internaţională. S-au făcut deja paşi în acest sens, iar acest lucru este, fără îndoială, benefic. Şi nu în ultimul rând, cred că succesul listării Electrica, chiar dacă se datorează exclusiv strategiei autorităţilor, a marcat pozitiv anul 2014. Din păcate, acest eveniment a fost unul singular, chiar dacă, graţie lui, piaţa de capital a dovedit că este capabilă să asigure cu succes listări ale unor companii foarte mari.

Au fost, însă, şi evenimente mai puţin favorabile, al căror impact nu poate fi neglijat. Amânarea a două proiecte importante pentru piaţă de capital: schimbarea infrastructurii pieţei de capital prin implementarea unui nou soft la Depozitarul Central şi contrapartea centrală. În cazul primului, amânat din cauza unor divergenţe de opinii, efectul va fi acela că alinierea pieţei de capital locale la multe din cerinţele şi reglementările europene va fi mult mai dificilă. În cazul celui de-al doilea proiect, frânarea sa vine cu un preţ: România este, începând din 2015, singura piaţă de capital (din categoria pieţelor emergente sau a celor care doresc să acceadă la acest statut) fără o contraparte centrală pe acţiuni. Acest aspect va afecta direct activitatea Bursei de Valori, prin prisma lichidităţii. Cu un risc de contraparte peste media ţărilor europene, factorii de decizie vor fi nevoiţi să continue iniţiativa Depozitarului Central de a pune bazele unei contrapărţi centrale, fără de care nu putem îmbunătăţi lichiditatea pieţei, unul din criteriile cantitative importante în evaluarea noastră ca piaţă pentru a primi statutul de piaţă emergentă.

Sper, însă, că toate lecţiile învăţate în 2014 ne vor ajuta pe viitor şi ne vor convinge că este nevoie de o strategie clară, transparentă, care să asigure predictibilitate şi stabilitate pieţei de capital. Dacă obiectivul este să primim statutul de piaţă emergentă, atunci strategia este cea care ne spune ce trebuie făcut pentru îndeplinirea acestui obiectiv. Deşi unele voci susţin că nu este nevoie de o strategie, cred că nici o piaţă de capital din lume nu s-a dezvoltat în lipsa unei strategii coerente.

Reporter: Care au fost evenimentele care au impulsionat dezvoltarea pieţei de capital în acest an şi care au fost cele care au pus frâne?

Cristian Agalopol: Cred că evenimente precum listarea Electrica sau finalizarea unor proiecte importante au dat un imbold pieţei. De cealaltă parte, însă, scandalurile, luptele de orgolii sau amânarea unor reforme absolut necesare au frânat evoluţia pieţei de capital. Cred că piaţa de capital are mare nevoie de schimbări substanţiale la nivel de arhitectură, legislaţie şi promovarea mai susţinută a rolului său în economia ţării. Până când factorii de decizie nu vor trece la acţiuni coerente, pe termen lung, care să treacă dincolo de divergenţe conjuncturale şi lupte de culise, şi care să subjuge toate forţele obiectivului comun al trecerii la statutul de piaţă emergentă, piaţa se va zbate în aceeaşi spirală vicioasă. Nu ducem lipsă de "know-how", dar este foarte important ca investitorii să vadă că facem paşi către direcţia pe care o anunţăm şi că ştim să ne ţinem promisiunile făcute. Cum se spune în engleză: "to put your money where your mouth is".

Reporter: Cum vedeţi modificările aduse de Guvern legii pieţei de capital?

Cristian Agalopol: Cu siguranţă, piaţa de capital are nevoie de schimbări legislative, de o adaptare a cadrului legal la tendinţele pieţei financiare moderne. Orice proiect de acest gen este amplu şi necesită atenţie, consultări şi îmbunătăţiri permanente până la forma ideală. O astfel de iniţiativă, dacă se implementează corect şi în sensul dezvoltării pieţei, nu poate fi decât binevenită.

Acum, ţinând cont de realităţile locale, salut sprijinul ASF pentru modificarea legii pieţei de capital. Deşi ajustările propuse nu rezolvă toate problemele pieţei de capital, acestea pot fi adresate ulterior şi prin legislaţia secundară, în baza unui dialog constructiv cu ASF.

Dacă ar fi să indic un element din legislaţia amintită care merită revizuit, acesta ar fi cel al evenimentelor corporative. Din perspectiva mea, bazându-mă pe 18 ani de experienţă în piaţa de capital, reglementările ce ţin de aceste evenimente, cum ar fi adunările generale, alocarea dividentelor etc., necesită foarte multă atenţie, dat fiind impactul pe care îl au asupra investitorilor şi acţionarilor.

Reporter: Cum apreciaţi oportunitatea investiţiei pe piaţa de capital anul viitor, comparativ cu alternativele de investiţie, în actualul context economic?

Cristian Agalopol: Piaţa de capital trebuie să rămână o alternativă de investiţii pentru toţi cei interesaţi în diversificarea portofoliului. Orice bursă are fluctuaţiile ei, în funcţie de o multitudine de factori, tocmai de aceea investiţiile trebuie privite pe termen lung. În plus, există multe oportunităţi pe drumul către statutul de piaţă emergentă, de care investitorii locali şi străini pot să profite, în sensul cel mai bun al cuvântului. Dacă dorim ca piaţa de capital să îşi câştige locul şi rolul pe care le merită, trebuie să învăţăm să gândim pe termen lung şi să nu uităm că, deşi orice drum începe cu un prim pas, el nu este suficient fără perseverenţă, continuitate, dar, mai ales, fără voinţa de a face lucrurile mereu mai bine.