Germania a reuşit să prindă podiumul Campionatului Mondial, repetând performanţa de acum patru ani. În ciuda celor care contestă utilitatea meciului pentru locurile 3-4, învinsele din semifinale, Uruguay şi Germania au demonstrat că finala mică poate fi mare. E o chestiune de ambiţie să vrei să câştigi orice meci şi să ştii să depăşeşti unele mari dezamăgiri. Pentru meciul spectaculos de ieri, încheiat cu scorul de 3-2 în favoarea reprezentantei Europei, un mare merit îl au cei doi antrenori, Joachim Low şi Oscar Tabarez, care au ştiut ce şi mai ales cum să spună jucătorilor. Învinsă şi în ultimul meci, echipa Uruguayului rămâne marea surpriză a acestei competiţii. Calificată cu forcepsul la Mondiale, după nenumărate tururi şi meciuri de baraj, reprezentativa micuţului stat din America de Sud a oferit o lecţie vecinilor din Brazilia şi Argentina, care dispun de o arie de selecţie incomparabilă şi care au şi mijloace materiale superioare la dispoziţie pentru a face performanţă.
Cu toate că în ultimele imagini ale sale în Africa de Sud, Forlan trimite balonul în bară, acesta poate fi considerat cele mai bun jucător al turneului final. FIFA nu îi va acorda această distincţie, la acel nivel criteriile sunt mult mai stricte şi mai puţin emoţionale, urmând să se aleagă, în funcţie şi de evoluţia din finală, între David Villa şi Wesley Sneijder. Dacă translatăm puţin lucrurile spre Formula 1, Forlan poate fi comparat cu un pilot care prinde locul 4 având la dispoziţie un automobil obişnuit, de serie, în timp ce primii trei clasaţi au dispus de monoposturi de ultimă generaţie. Campionatul Mondial este aproape de punctul final, de mâine, cu siguranţă, ne va fi dor de sunetul vuvuzelelor, pe care multă vreme îl vom asocia cu fotbalul.