Fotbalul autohton suferă de... proceduri complicate

Introducerea arbitrajului video în ţara noastră pare o chestiune la fel de complicată precum aceea a construirii metroului în cartierul bucureştean Drumul Taberei. "Şantierul" există, totul este în grafic, doar că deocamdată... nu merge. E vorba de arbitrajul video, metroul a pornit de ceva vreme. Nici în ceea ce priveşte statutul unor cluburi lucrurile nu sunt mai simple. Preşedintele FRF, Răzvan Burleanu, a declarat că implementarea sistemului VAR este conform graficului şi se află în faza de certificare; "În ceea ce priveşte implementarea VAR-ului, suntem în grafic. Toate meciurile din Liga 1 din sezonul următor vor beneficia de asistenţă video pentru arbitraj, iar primul meci din România care va beneficia de asistenţă video pentru arbitraj va fi chiar Supercupa României, în 9 iulie. În aceste zile ne aflăm în ultima fază de certificare a întregului sistem VAR. Un reprezentant FIFA se află la Bucureşti pentru certificarea arbitrilor şi a operatorilor, iar la finalul lunii vom avea o nouă vizită din partea FIFA pentru certificarea infrastructurii stadioanelor şi pentru sisteme".

Pe de altă parte, Burleanu a vorbit despre problema cluburilor care nu au drept de promovare în prima ligă din cauza statutului juridic: "FRF are această viziune de a încuraja sprijinul statului pentru fotbal. Atunci când vine vorba de cluburile de drept public, permiteţi-mi să vă dau câteva detalii. În 2011, statutul FRF este modificat şi nu mai permite cluburilor de drept public să fie membre ale FRF. În vara anului 2014, statutul se modifică în urma unei comunicări pe care am avut-o cu reprezentanţii FIFA şi UEFA, permiţându-se cluburilor de drept public să fie afiliate FRF. În 2019, FRF are o propunere de modificare legislativă, nu directă, pentru că nu avem această capacitate, de a fi iniţiatori legislativi. O propunere de modificare a legislaţiei sportive, astfel încât cluburile de drept public să fie asimilate cluburilor profesioniste. Această propunere nu întruneşte o majoritate parlamentară, iar atunci FRF începe să iniţieze o serie de intervenţii, de acţiuni, astfel încât să facilităm totuşi participarea cluburilor de drept public în competiţii la nivel naţional, respectând toate prevederile regulamentare la nivel internaţional. În vara anului 2019, FRF permite cluburilor de drept public să se transforme în cluburi de drept privat cu un an înainte de promovarea în Liga 1. Într-o asemenea situaţie avem de exemplu FC Argeş, Gloria Buzău sau FC Braşov. Această hotărâre a Comitetului Executiv este atacată la TAS de către FCSB, la vremea respectivă chiar cu susţinere din partea LPF. FRF câştigă la TAS. FSCB nu se opreşte şi merge în instanţele civile, unde FRF, în 2021, la Tribunalul Bucureşti, câştigă. FCSB nu se opreşte, face apel la această sentinţă, unde urmează să ne judecăm în toamna acestui an, în septembrie 2022. Mă întorc în 2020, când am fost într-o comunicare constantă cu UEFA pe acest subiect, iar UEFA confirmă că trecerea unui club de drept public în club privat cu un an de zile înainte de promovarea în Liga 1 nu este o încălcare a regulamentelor pentru competiţiile europene. Din 2020 încoace, corelat cu decizia din 2019, avem o anumită traiectorie predictibilă pentru toate cluburile de drept public care îşi doresc să ajungă la nivelul Ligii 1. Soluţiile merg în două direcţii: modificarea Legii Sportului sau transformarea clubului într-o structură de drept privat. Primul scenariu - modificarea legii se poate realiza printr-o procedură parlamentară sau printr-o ordonanţă de urgenţă, dar odată promovat clubul în Liga 1, afiliat la LPF, ar putea să aibă anumite dificultăţi în ceea ce priveşte licenţa UEFA dacă pe parcurs îşi doreşte să se transforme din club de drept public în club de drept privat. A doua direcţie, transformarea clubului sub forma unei societăţi comerciale sportive pe acţiuni reprezintă o soluţie foarte accesibilă. Aceasta reprezintă cea mai rapidă procedură, este legală şi este cea care oferă o dezvoltare sustenabilă clubului. În 48 de ore s-ar putea realiza această trecere. Un club ( n.r. e vorba de Steaua Bucureşti) de drept privat sub forma unei societăţi comerciale sportive pe acţiuni ar păstra Ministerul Apărării ca acţionar unic pe termen scurt, ceea ce ar continua exact aceeaşi formă de finanţare pe care o avem şi astăzi, dar totodată ar prezenta mai multe oportunităţi de finanţare şi de dezvoltare din piaţa privată pe termen mediu şi lung. Clubul împreună cu suporterii trebuie să meargă pe una dintre cele două direcţii". Legile fotbalului autohton par uneori mai încurcate decât cele care guvernează Universul. Există însă şi scurtături prin acest hăţiş.