Fotbalul românesc se întoarce la "candidatul unic"

Fotbalul autohton se întoarce în anii 90, când alegerile pentru şefia Federaţiei Române de Fotbal şi Ligii Profesioniste de Fotbal erau unele fără emoţii. Spre deosebire de respectiva perioadă, când echipa naţională avea rezultate remarcabile la nivel internaţional, prezenţe constante la turneele finale al Cupei Mondiale (1990, 1994, 1998) sau Campionatului European (1996, 2000), argumentele sportive, care să-i justifice o nouă candidatură, ale actualului preşedinte tind spre zero. Cu toate acestea, Răzvan Burleanu nu este dispus să-şi asume eşecurile şi are şi o explicaţie în favoarea sa: "Dumneavoastră vă doriţi un preşedinte care să antreneze echipa, să intre în teren şi poate să şi înscrie". După opt ani de mandat era de aşteptat mai multă asumare, dar cum oamenii de fotbal se complac în această situaţie, e greu de crezut că lucrurile se vor schimba prea curând, mai ales că actualul preşedinte pare dispus să schimbe şi statutul federaţiei, care îi permitea doar trei mandate în fruntea FRF.

Preşedintele Federaţiei Române de Fotbal, Răzvan Burleanu a anunţat la finalul Comitetului Executiv, că 12 aprilie este data Adunării Generale a FRF, în cadrul căreia vor avea loc alegerile pentru funcţia de preşedinte al instituţiei, el fiind deocamdată singurul candidat. Burleanu a prezentat realizările financiare ale FRF, menţionând o creştere a veniturilor din 2014, de când conduce federaţia: "Adunarea Generală a Federaţiei Române de Fotbal a fost convocată de către Comitetul Executiv pentru data de 12 aprilie, ora 11:00, la Arena Naţională. Pe ordinea de zi se vor regăsi punctele importante, cum ar fi afilierea şi dezafilierea unor membri, raportul privind activitatea Comitetului Executiv şi administraţiei FRF, prezentarea raportului financiar pentru 2021 şi auditul. Pot să menţionez că încheiem anul 2021 cu venituri de aproximativ 26,3 milioane euro, înregistrăm o creştere în 2021, în ciuda faptului că a fost un an extrem de dificil din punct de vedere financiar, şi cu un surplus financiar de 3,4 milioane de euro. Totodată vom prezenta planul anual de activitate, precum şi bugetul anual de venituri şi cheltuieli pentru anul 2022, când estimăm o creştere a veniturilor Federaţiei Române de Fotbal până la aproximativ 26,5 milioane de euro. Practic în 2021 înregistrăm o creştere de sută la sută faţă de 2014. Şi, bineînţeles, alegerea preşedintelui FRF şi a membrilor de Comitet Executiv".

Burleanu a precizat că, deocamdată este singurul candidat pentru funcţia de preşedinte al federaţiei şi a lăsat o portiţă deschisă şi pentru candidaturi fără număr: "Eu cred că împărtăşesc acelaşi punct de vedere ca şi dumneavoastră, adică va fi cel de-al treilea mandat. În ceea ce priveşte lipsa unui contracandidat, e adevărat că mi-aş fi dorit. Dar există termen suficient de înscriere. Probabil mesajul pe care fotbalul românesc vrea să îl transmită este unul de unitate. Deşi activitatea noastră a fost criticată, se pare că membri afiliaţi, acordă o susţinere foarte mare. Astăzi, dacă nu vom avea niciun contracandidat, este şi un mesaj de unitate, pe care fotbalul vrea să îl transmită cu această ocazie. Este cel de-al treilea mandat. Conform statutului FRF avem o limită de 3 mandate. Iar statutul poate fi schimbat doar cu acordul membrilor afiliaţi. Dacă membrii afiliaţi vor considera cu totul altceva atunci va trebui să stăm de vorbă. Eu vreau ca în anii următori fotbalul românesc să poată să producă un preşedinte mult mai bun decât am fost eu. Am fost un preşedinte care a trecut printr-o situaţie de criză".

Nici în ceea ce priveşte şefia LPF lucrurile nu stau mai grozav. Dacă în urmă cu cinci ani, actualul preşedinte, Gino Iorgulescu, a avut un contracandidat cu şanse de reuşită zero, nici acum nu este înghesuială pentru postul în care pare să vină ca preşedinte actualul secretar general, Justin Ştefan. În 2017 Gino Iorgulescu a câştigat alegerile în faţa lui Sorin Drăgoi, rezultatul votului fiind de 13-1. Cum statutul LPF prevede că o persoană nu va putea avea mai mult de două mandate, Iorgulescu nu s-a zbătut prea tare în ultimii cinci ani, lăsând mare parte din răspundere pe umerii secretarului general. Fără rezultate, fotbalul românesc pare să-şi fi găsit pacea.