Banca Centrală Europeană (BCE) va reduce, probabil, dobânzile la reuniunea de politică monetară din octombrie, spune Francois Villeroy de Galhau, membru în Consiliul guvernatorilor BCE, citat de publicaţia La Repubblica, anunţă Bloomberg.
Francois Villeroy, care este şi guvernatorul băncii centrale a Franţei, a subliniat că rata inflaţiei din zona euro a scăzut sub ţinta BCE de 2% în luna septembrie, iar inflaţia de bază ar urma să ajungă treptat, anul viitor, aproape de 2%. Aşteptările pieţei indică o inflaţie sub 1,8% în 2025, chiar mai scăzută decât previziunile BCE, a mai spus Villeroy, adăugând: "Toate acestea duc la o modificare a riscurilor. În ultimii doi ani, principalul nostru obiectiv a fost să ajungem la ţinta de inflaţie a BCE, de 2%. Acum trebuie să fim atenţi la riscul opus, de a nu îndeplini previziunile, din cauza creşterii slabe şi a unei perioade prea îndelungate de menţinere a politicii monetare restrictive".
Imediat după ce BCE a redus dobânzile, la reuniunea din 12 septembrie, Villeroy a declarat că oficialii ar trebui să continue cu o abordare graduală, dar trebuie să fie atenţi la ţinta de inflaţie. Următoare reuniune a BCE este programată să aibă loc în 17 octombrie.
"Am susţinut în Consiliul guvernatorilor BCE să menţinem toate opţiunile pentru octombrie. Nu îmi voi schimba opinia astăzi şi nu voi abandona abordarea pragmatică, de la întâlnire la întâlnire", a afirmat Villeroy.
Datele recente arată o deteriorare a activităţii economice în zona euro, iar investitorii se aşteaptă, în proporţie de aproximativ 90%, la reducerea dobânzilor în octombrie.
Întrebat dacă BCE ar putea extinde relaxarea politicii monetare, Villeroy a explicat că, dacă instituţia îşi îndeplineşte obiectivele, nu ar trebui să menţină dobânzile la un nivel care nu stimulează economia.
"Dacă anul viitor inflaţia se menţine la 2%, şi încă avem perspective slabe de creştere în Europa, nu vor exista motive la politica monetară să rămână restrictive", a explicat Villeroy, minimalizând totodată riscurile la adresa inflaţiei în urma creşterii cotaţiilor ţiţeiului, pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu.
Villeroy a concluzionat: "Ar trebui să monitorizăm cu atenţie această situaţie foarte volatilă. Dar, atât timp cât este o situaţie temporară şi nu se va răspândi asupra inflaţiei de bază, o creştere a preţului petrolului nu ar trebui să schimbe neapărat politica noastră monetară".
Rata anuală a inflaţiei în zona euro a ajuns la 1,8% în septembrie, de la 2,2% în august, pe fondul scăderii costurilor cu energia, conform Eurostat. Analiştii aşteptau o inflaţie de 1,9%. Datele oficiale arată că inflaţia de bază (core), care nu include preţurile bunurilor volatile, precum energia şi alimentele, a scăzut la 2,7% în septembrie, de la 2,8% în august. Analiştii se aşteptau la un nivel de 2,8%. Inflaţia de bază este indicatorul urmărit de BCE în vederea luării deciziilor de politică monetară.