Franţa şi Canada obţin cele mai mari venituri din taxele pe carbon

Franţa şi Canada sunt ţările care obţin cele mai mari venituri din lume din taxele pe emisiile de CO2, potrivit cifrelor Băncii Mondiale, citate de visualcapitalist.com.

Taxele pe carbon sunt concepute pentru descurajarea emisiilor de CO2 prin creşterea costului activităţilor cu consum intens de carbon şi prin stimularea adoptării de alternative energetice mai curate.

Conform datelor pe anul 2022, publicate de Banca Mondială în aprilie 2023, primele 15 ţări care au generat cele mai mari venituri din taxele pe carbon au obţinut, împreună, aproximativ 30 de miliarde de dolari. Din această sumă, Franţa a obţinut 8,9 miliarde de dolari, iar Canada - 7,8 miliarde de dolari, astfel că cele două ţări au generat peste jumătate din total. Ambele ţări au implementat sisteme cuprinzătoare de taxare a carbonului, care acoperă o gamă largă de sectoare, inclusiv transporturi şi industrie, şi au stabilit cote relativ ridicate de impozitare a carbonului.

În Canada, veniturile totale din impozitul pe carbon includ atât taxele naţionale, cât şi taxele din provincii.

Pe locul al treilea în clasamentul de profil se situează, conform sursei citate, Suedia, cu 2,3 miliarde de dolari, pe al patrulea - Norvegia, cu 2,1 miliarde de dolari, iar pe al cincilea - Japonia, cu 1,8 miliarde de dolari. Urmează Finlanda (1,7 miliarde de dolari), Elveţia (1,6 miliarde de dolari), Marea Britanie (0,9 miliarde de dolari), Irlanda (0,7 miliarde de dolari), Portugalia şi Danemarca (fiecare cu 0,5 miliarde de dolari), Argentina (0,3 miliarde de dolari), Mexic (0,2 miliarde de dolari), Africa de Sud şi Singapore (câte 0,1 miliarde de dolari fiecare).

Un studiu recent a arătat că taxarea carbonului trebuie susţinută de alte măsuri şi inovaţii. Potrivit unui raport al Universităţii Queen, nu există un scenariu fezabil de stabilire a preţului carbonului, care să fie suficient de mare pentru a limita emisiile astfel încât să se obţină de la sine o încălzire sub 2,4°C. Amintim că, potrivit Acordului de la Paris privind schimbările climatice, guvernele lumii trebuie să aibă ca obiectiv menţinerea creşterii temperaturii medii la nivel mondial mult sub 2°C peste nivelurile preindustriale şi continuarea eforturilor de a o limita la 1,5°C.

Acordul de la Paris a intrat în vigoare la data de 4 noiembrie 2016, odată cu îndeplinirea condiţiei care impunea ratificarea acestuia de cel puţin 55 de ţări responsabile pentru cel puţin 55% din emisiile de gaze cu efect de seră. Toate statele membre ale UE au ratificat acordul.

• Cresc emisiile de CO2 din sectorul energetic al Chinei

Emisiile de dioxid de carbon (CO2) din sectorul energetic al Chinei au crescut cu 5,2% în 2023, ceea ce înseamnă că este necesară o scădere record de 4-6% până în 2025 pentru îndeplinirea obiectivului guvernului de "intensitate a carbonului", susţine Lauri Myllyvirta, analist la Centrul pentru Cercetare a Energiei şi Aerului Curat (CREA). Într-o analiză publicată pe site-ul decarbonbrief.org, acesta spune că, în China, o creştere rapidă a cererii de energie electrică şi ploile slabe au stimulat cererea de energie din cărbune în 2023, în timp ce revenirea după politicile restrictive zero-Covid a stimulat consumul de petrol.

Potrivit sursei menţionate, emisiile de CO2 ale Chinei au crescut cu 12% între 2020 şi 2023, pe fondul unui răspuns la pandemia de Covid-19 care a presupus un consum excesiv de energie şi carbon. În plus, China riscă să rateze toate celelalte obiective cheie în materie de climă pentru 2025, inclusiv angajamentele de a limita strict creşterea cererii de cărbune şi de a controla strict noua capacitate de energie electrică obţinută pe bază de cărbune.