Franţa şi Italia, beneficiarele sumelor alocate industriei de apărare europene

Comisarul pentru piaţa internă, francezul Thierry Breton, ar trebui să fie satisfăcut atât tâmp cât motorul industrial franco-italian şi-a tras partea leului din cheltuielile Uniunii Europene privind apărarea comună, aşa cum reiese din raportul Curţii de Conturi Europene (ECA) publicat, aseară, pe site-ul instituţiei de la Bruxelles. Practic, politica iniţiată de preşedintele Emmanuel Macron - politică ce a inclus şi constituirea consorţiului comun între constructorii de nave militare Naval Group şi Fincantieri - începe să dea roade, Franţa şi Italia beneficiind de majoritatea sumelor alocate de la Bruxelles pentru industria de apărare.

Potrivit raportului citat, din cele 200 de instituţii de cercetare şi firme care au lucrat la 18 proiecte de apărare europeană finanţate cu 90 milioane euro în perioada 2018-2022 din Acţiunea pregătitoare privind cercetarea în materie de apărare (Preparatory Action on Defence Research - PADR) - care este precursoarea Fondului european de apărare (FEA) -, 79 sunt din Franţa (47) şi Italia (32).

Datele colectate de Curtea de Conturi Europeană privind coordonatorii de proiecte şi participanţii la proiecte din cadrul PADR arată că aceştia sunt concentraţi în state membre care au deja industrii semnificative ale apărării, precum Franţa, Germania, Italia, Spania şi Suedia.

Dintre cei 200 de participanţi la proiecte, România figurează cu doar patru entităţi, în timp ce poziţiile fruntaşe sunt deţinute de Franţa - 47 de entităţi, Italia - 32, Germania - 21 şi Spania - 20. Ele sunt urmate de Olanda - 12, Grecia 10 şi Polonia - 8. Deşi are doar patru entităţi în cele 18 proiecte derulate pe apărarea comună europeană, ţara noastră are un numărul dublu comparativ cu Bulgaria - 2, în timp ce Ungaria nu are nicio companie sau instituţie publică cooptată în vreunul dintre proiectele derulate la nivel European pe PADR. Probabil şi din cauza apropierii prea mari dintre guvernul condus de Viktor Orban şi administraţia de la Kremlin.

Discrepanţa privind provenienţa companiilor şi instituţiilor publice în proiectele de apărare se menţine şi cu privire la experţii independenţi folosiţi pentru procesul de evaluare şi cel de atribuire, specialiştii respectivi fiind tot din Franţa, Germania, Italia, Spania şi Suedia. Astfel, ECA arată că peste 50% dintre experţi provin din patru state membre, în timp ce nouă state membre dau peste 85% dintre experţi.

"Curtea a constatat că unele companii au fost implicate în mai multe proiecte din cadrul PADR şi că aceleaşi asocieri/consorţii de companii au participat la mai multe proiecte. Statisticile arată că 31 de organizaţii reprezintă aproape jumătate dintre participanţii la proiecte (49,3%); 8 organizaţii reprezintă un sfert dintre participanţii la proiecte. Unii beneficiari pot fi consideraţi «experţi» în ceea ce priveşte finanţarea din partea UE, întrucât au participat la numeroase proiecte europene. Mai mult, IMM-urile reprezintă doar 20% din totalul participanţilor", se arată în raportul Curţii de Conturi Europene.

• Doar 2500 de IMM-uri europene activează în sectorul apărării

ECA mai arată că majoritatea consorţiilor din cadrul PADR au reprezentat o continuare a cooperării între entităţi care lucraseră deja împreună înainte de acest program.

"Peste 82% din totalul coordonatorilor de proiecte şi aproape 86% dintre participanţii la proiecte lucraseră anterior cu membrii consorţiului din proiectul finanţat prin PADR. Potrivit entităţilor intervievate de Curte, avantajul de a lucra cu parteneri cunoscuţi era acela că erau deja familiarizaţi cu stilul lor de lucru şi cu diferenţele dintre cadrele juridice şi financiare ale statelor membre în cauză. Construirea unei relaţii cu un partener nou de la zero reprezintă o povară suplimentară pentru un proiect", arată autorii raportului ECA.

Cu toate acestea, ei menţionează că reprezentanţii a două state membre UE, care nu au industrii semnificative ale apărării, au informat Curtea că ar fi trebuit să se fi depus mai multe eforturi, atât la nivel naţional, cât şi la nivelul blocului comunitar, pentru a creşte participarea tuturor statelor membre şi pentru a se evita situaţiile în care cea mai mare parte a sprijinului ajunge la un număr limitat de mari întreprinderi din domeniul apărării. Mai mult, Curtea a primit feedback similar din partea reprezentanţilor IMM-urilor care au activitate de care beneficiază şi marile companii din industria de apărare.

Potrivit raportului ECA, cifra de afaceri anuală estimată a sectorului apărării din UE se ridică la aproape 84 miliarde euro, care se estimează că sprijină în mod direct peste 196.000 de locuri de muncă de înaltă calificare şi în mod indirect peste 315.000 de locuri de muncă. Sectorul apărării din UE cuprinde un număr limitat de actori majori concentraţi într-un număr mic de state (în special Franţa, Germania, Italia, Spania şi Suedia) şi până la 2.500 de întreprinderi mici şi mijlocii, din cele peste 23 milioane IMM-uri existente în Uniunea Europeană.

"Companiile mari din sectorul apărării beneficiază de relaţii strânse cu propriile guverne naţionale. Cererea provine aproape exclusiv de la ministerele apărării de la nivel naţional", se precizează în raportul citat.

• Întârzieri de 30 de luni între depunerea propunerii şi semnarea acordului de grant

Auditul efectuat de ECA acoperă cheltuielile din PADR în perioada 2018-2022 şi primele două cereri de propuneri din cadrul FEA pentru 2021 şi 2022. În cadrul activităţilor sale de audit, experţii ECA au verificat proiectele finanţate în Belgia, Germania, Spania, Franţa şi Italia, patru dintre ele (excepţie face Belgia) având industrii de apărare importante. Coordonatorii de proiect vizitaţi au fost selectaţi nu numai pentru a acoperi un procent ridicat din bugetul PADR (peste 80%), ci şi pentru a acoperi toate tipurile de cereri de propuneri utilizate. Curtea a efectuat o analiză detaliată a 12 proiecte din cadrul PADR din totalul de 18, acoperind peste 87% din finanţarea acordată pentru proiectele PADR.

Experţii Curţii de Conturi Europene au constatat că timpul total scurs între lansarea cererilor de propuneri şi semnarea acordurilor de grant (deci intervalul de timp până să se poată începe lucrul la proiectele efective) a variat semnificativ între cele 12 proiecte din cadrul PADR analizate mai în detaliu, şi anume între 7 şi 30 de luni, cu o medie de puţin peste un an şi jumătate.

"Patru dintre cele opt companii private care au coordonat consorţii în cadrul PADR au informat Curtea că acest decalaj era prea mare. Şi două ministere dintre cele cinci intervievate au împărtăşit aceeaşi opinie, în timp ce alte două au fost de părere că această situaţie este normală pentru domeniul apărării. În orice caz, dacă timpul necesar pentru evaluarea proiectelor şi pentru finalizarea acordurilor de grant pentru instrumentul FEA lansat recent este acelaşi ca cel pentru PADR, există riscul ca punerea în aplicare a programului să sufere mari întârzieri", avertizează auditorii din cadrul ECA.

Ei mai arată că, în cazul unora dintre cele nouă cereri de propuneri din cadrul PADR, concurenţa a fost limitată, uneori din cauza numărului mic de întreprinderi din UE capabile să răspundă la o cerere de propuneri pentru tehnologia solicitată.

"De exemplu, la două cereri de propuneri a candidat un singur consorţiu, iar la alte trei au candidat trei consorţii. Potrivit Comisiei, cercetarea în domeniul apărării presupune o tensiune inerentă între principiul concurenţei pentru proiecte (ca în cazul Orizont 2020) şi temele prioritare selectate de ministerele naţionale ale apărării, care riscă să limiteze concurenţa. De asemenea, nivelul concurenţei pentru orice cerere de propuneri depinde de precizia cu care este formulat textul cererii şi de măsura în care acesta face referire la o tehnologie specifică.

Un număr ridicat de membri ai consorţiului însemna că erau necesare mai multe resurse pentru coordonare. Prin urmare, doar organizaţiile mai mari îşi puteau permite să fie coordonatori pentru consorţiile cu un număr ridicat de entităţi participante. Curtea a constatat că, în cazul anumitor consorţii, unul dintre membri era o societate de consultanţă care sprijinea coordonatorul proiectului cu gestionarea şi administrarea proiectului şi cu comunicarea legată de acesta. Atât ministerele apărării, cât şi coordonatorii de proiecte au informat Curtea că, în cazul unor proiecte, numărul de membri ai consorţiului era ridicat deoarece membrii respectivi sperau că acest lucru va creşte şansele selectării propunerilor lor de proiecte", se arată în documentul citat.

Curtea de Conturi Europeană mai constată că s-au înregistrat întârzieri în implementarea proiectelor din cadrul PADR.

"La sfârşitul anului 2022, termenele a 6 dintre cele 12 proiecte analizate în detaliu de Curte au fost prelungite. O dată de finalizare a unui proiect a fost prelungită din ianuarie 2022 (potrivit primei versiuni a acordului de grant) până în aprilie 2025. Principalele motive care explicau întârzierile erau următoarele:

- Timpul necesar pentru finalizarea procesului de «autorizare de securitate industrială», care era ceva nou şi complex din punct de vedere administrativ, mai ales pentru întreprinderile nou intrate în sectorul apărării, în special întreprinderile mici şi mijlocii. Această autorizare este necesară doar pentru anumite niveluri de clasificare.

- Pentru unele acorduri de grant, au existat numeroase versiuni diferite ale documentului, deseori ca urmare a solicitărilor de informaţii suplimentare.

- Pandemia de COVID-19 a antrenat prelungiri ale proiectelor pentru a face faţă unei gestionări mai complexe a reuniunilor sau dificultăţilor în schimbul de informaţii UE clasificate. De asemenea, unele entităţi participante au început să fabrice echipamente individuale de protecţie", arată auditorii europeni.

Ei menţionează că progresele limitate înregistrate de proiectele din cadrul PADR sunt demonstrate şi de sumele de bani care au fost cheltuite până la sfârşitul anului 2021: deşi a fost cheltuit 71% din bugetul combinat al tuturor proiectelor, 45% din aceste cheltuieli erau reprezentate de prefinanţări (plăţi în avans care nu depindeau de progresele înregistrate).

• Lipsa de personal, o problemă a DG Defis pentru gestionarea contractelor de finanţare din domeniul apărării

O altă problemă constatată de ECA este nevoia acută, a Comisiei Europene, de specialişti în domeniul tehnicii militare.

"Pe baza experienţei sale cu PADR şi cu Programul european de dezvoltare industrială în domeniul apărării, DG Defis a elaborat o analiză a necesarului său de personal pentru perioada 2021-2027 pentru implementarea Fondului European de Apărare. Analiza a arătat că ar fi nevoie de 55 de membri ai personalului pentru a pune în aplicare FEA în 2021, numărul crescând la 139 în 2027. (...) La începutul anului 2022, DG Defis avea 18 posturi vacante reportate din 2021 în unităţile care gestionau FEA. Pe parcursul anului 2022, situaţia în materie de personal s-a îmbunătăţit şi rata locurilor de muncă vacante a scăzut. Până la 1 octombrie 2022, 67 de posturi din aceste unităţi fuseseră ocupate, iar numărul posturilor vacante scăzuse la cinci. Având în vedere creşterea semnificativă preconizată a numărului de propuneri de evaluat şi de proiecte de gestionat, DG Defis depune eforturi pentru a-şi fluidiza procedurile. Cu titlu de exemplu, la sfârşitul anului 2022 DG Defis gestiona aproximativ 60 de proiecte finanţate de FEA. Acest număr se dublează la începutul anului 2023, urmând să fie gestionate, în plus, şi proiectele aferente cererii de propuneri din cadrul FEA din 2021. Or, direcţia se confruntă în continuare cu presiuni şi provocări considerabile în ceea ce priveşte resursele umane. Disponibilitatea personalului calificat şi cu experienţă adecvată a fost identificată drept unul dintre factorii de risc pentru direcţia generală. În plus, există o serie de sarcini pe care, din raţiuni de securitate, nu le pot îndeplini numeroşii săi experţi naţionali detaşaţi, cum ar fi rolul de responsabil de proiect. (...) În analiza necesarului de personal pentru punerea în aplicare a FEA pentru perioada 2021-2027, DG Defis a atras atenţia asupra riscului de lipsă a capacităţii de a evalua corespunzător propunerile şi de a gestiona proiectele în mod fiabil dacă nu obţine posturile necesare", arată documentul citat.

• ECA: "UE nu are încă o strategie pe termen lung privind apărarea comună"

Curtea arată că, deşi au fost trase o serie de învăţăminte, valoarea PADR ca teren de testare pentru creşterea cheltuielilor UE pentru apărare a fost redusă, din cauza constrângerilor de timp şi a rezultatelor limitate. De aceea, experţii consideră că aspectele negative evidenţiate mai sus trebuie corectate de Comisia Europeană, dacă doreşte ca sumele alocate prin Fondul European de Apărare (FEA) pentru perioada 2021-2027 să ducă aşa cum se doreşte la revigoarea industriei de apărare din întreaga Uniune Europeană. Este vorba despre o alocare de 7,95 miliarde euro, din care 2,65 miliarde euro sunt destinaţi cercetării şi 5,3 miliarde euro sunt destinaţi pentru acţiuni de dezvoltare.

În final Curtea adresează mai multe recomandări Comisiei Europene. Prima se referă la colaborarea Executivului UE cu Agenţia Europeană de Apărare şi cu statele membre în scopul unei planificări multianuale a programelor ce sunt finanţate de FEA, ordonării în mod coerent a instrumentelor existente de planificare a apărării şi de cooperare în domeniu la nivelul UE, evaluării dezvoltării finanţării apărării la nivelul UE, facilitării participării la FEA şi conceperii unei strategii pe termen lung în privinţa utilizării tehnologiei dezvoltate de fondul respectiv în sectorul apărării comune.

Auditorii europeni afirmă că proiectele finanţate din FEA vor ajunge la forţele armate europene abia peste câţiva ani, deoarece implementarea primelor proiecte a început abia în ianuarie 2023. Activităţile legate de cercetare şi tehnologie reprezintă doar o mică parte din costul şi din calendarul total al oricărui program de armament, pe parcursul ciclului de viaţă al acestuia.

"UE încă nu dispune de o strategie pe termen mai lung în privinţa apărării comune. Existenţa unei astfel de strategii este esenţială pentru viitorul FEA. Comisia încă nu a abordat o serie de aspecte esenţiale într-o măsură suficientă pentru ca proiectele din cadrul FEA să aibă impactul dorit. Până în prezent, Comisia nu a stabilit în prealabil priorităţile proiectelor FEA, de exemplu:

- în ce măsură FEA ar trebui să sprijine un număr mic de proiecte de mare amploare, eventual competitive la nivel mondial, în loc de un număr mai mare de proiecte de mai mici dimensiuni, cu mai mulţi beneficiari;

- cum va fi organizată producţia capabilităţilor de apărare dezvoltate prin proiecte;

- dacă ministerele apărării prezintă interesul şi angajamentul necesar pentru a le achiziţiona", se arată în raportul respectiv.

Se pare însă că strategia europeană în domeniul apărării va fi conturată definitiv abia la finalul actualului conflict din Ucraina, pentru că în acest moment oficialii de la Bruxelles sunt preocupaţi de modul în care statele membre pot oferi sprijinul militar necesar - armament, echipamente şi tehnică, muniţie - autorităţilor de la Kiev pentru apărarea împotriva agresiunii ilegale declanşată în urmă cu mai bine de un an de către Federaţia Rusă.