Oameni de afaceri şi profesionişti, cei mai mulţi cu origini în Câmpulung, au pus bazele Fundaţiei Acasă în Muscel, care va susţine revigorarea culturală şi educaţională a locurilor natale, ca un tribut pentru ceea ce au primit în primii ani de viaţă de la comunitatea musceleană, zonă cu o amprentă puternică în dezvoltarea României moderne, conform unui comunicat remis redacţiei.
Potrivit sursei citate, lansată în aceste zile la Câmpulung, Fundaţia Acasă în Muscel se defineşte ca o organizaţie total apolitică, care îşi propune să contribuie la dezvoltarea şi punerea în valoare a regiunii, prioritar prin intermediul unor proiecte educaţionale şi culturale.
Echipa Fundaţiei este compusă majoritar din antreprenori şi profesionişti născuţi în Câmpulung Muscel, activând preponderent în Bucureşti, această conexiune puternică fiind motivul principal pentru a reîntoarce către comunitate o parte din generozitatea şi inspiraţia primite în timpul anilor de formare ca oameni, subliniază sursa citată.
"Ne dorim să fim Fundaţia celor care cred că a da înseamnă a primi", a declarat Marius Diaconu, unul dintre membrii fondatori, acest deziderat fiind cel care ghidează activitatea organizaţiei, de la modul de stabilire a partenerilor pânâ la definirea mecanismului prin care elevii pot accesa în mod gratuit programele organizaţiei.
Evenimentul de lansare a avut loc în Amfiteatrul Colegiului Naţional Dinicu Golescu, unde oamenii care formează echipa Fundaţiei Acasă în Muscel s-au întâlnit cu locuitorii Câmpulungului pentru a le prezenta iniţiativele în lucru, misiunea organizaţiei şi planurile de viitor. Cei 4 colegi - Alina Matache, Marius Diaconu, Bogdan Popescu şi Gabriel Creţu au povestit ce însemnă pentru fiecare "Acasă în Muscel" şi ce viziune au în privinţa impactului pe care ONG-ul il poate avea.
Ideea de bază transmisă publicului se bazează pe bucuria, dar şi datoria morală de face ceva pentru locul de origini, mai ales în cadrul unei comunităţii cum este Câmpulungul, din care foarte mulţi tineri aleg să plece după terminarea liceului.
"Ne bucurăm foarte tare să putem oferi, dar la fel de mult aşteptăm alături de noi orice susţinere" a spus Bogdan Popescu, pentru că rezultate sustenabile pot fi obţinute doar prin mobilizarea unui număr cât mai mare de oameni ataşaţi sufleteşte de oraş.
Proiectele Fundaţiei se vor concentra în mod prioritar pe educaţia tinerilor, prima iniţativă de acest fel fiind deja lansată: în jur de 70 de elevi participă la cursuri în cadrul Modulelor de Excelenţă în Informatică, Matematică şi Limba Engleză şi a Modulului de dezvoltare personală - Liderii de mâine.
În lunile următoare Fundaţia va lansa un apel de proiecte destinat unităţilor de învăţământ prin care acestea vor putea implementa activităţi educaţionale într-o manieră creativă, adaptată stilului de învăţare al generaţiei de astăzi. Pe termen mediu planurile organizaţiei vizează extinderea gamei de cursuri disponibile pentru elevi, organizarea unor evenimente culturale destinate publicului larg şi implementarea unor proiecte cu impact comunitar.
Firul roşu în cadrul acestor proiecte este în cuvintele lui Gabriel Creţu "a da mai departe, ca un act de generozitate autentică", venind atât din partea celor care susţin financiar programele Fundaţiei, cât şi din partea elevilor participanţi. Aceştia din urmă sunt încurajaţi să devină parte a mecanismului Bine2 , prin care binele primit prin participarea gratuită la activităţile educaţionale este multiplicat, transformându-se în fapte bune făcute de elevi în beneficiul comunităţii (cum ar fi de exemplu reciclarea sticlelor de plastic, donarea de cărţi, sesiuni de meditaţii cu copii mai mici).
Evenimentul de lansare s-a bucurat şi de prezenţa a doi oaspeţi remarcabili: actorul Marcel Iureş şi Emil Hagi, câmpulungean, fondator al Muzeului Automobilului Românesc, oameni de seamă care exemplifică prin ceea ce fac valorile Fundaţiei Acasă în Muscel. Seara s-a încheiat cu proiecţia filmului Octav, în regia lui Serge Ioan Celebidachi, peliculă produsă în bună parte la Câmpulung Muscel.
Atestat documentar din jurul anului 1.300, Câmpulung Muscel a fost prima Capitală a Ţării Româneşti, sub Basarab I şi locul de origine a celui mai vechi document scris în limba română şi păstrat până astăzi, Scrisoarea lui Neacşu.
Mica urbe de azi, care ar fi trebuit să gazduiască iniţial Palatul Peleş, a reprezentat în secolul XIX şi în prima jumătate a secolului trecut un spaţiu cultural efervescent, unde şi-au avut originile sau au activat nume mari ale culturii şi ştiinţei româneşti cum ar fi: pictorul Theodor Aman, istoricul Constantin D. Aricescu, poetul şi matematicianul Ion Barbu (Dan Barbilian), filozoful Petre Ţuţea, dramaturgul Tudor Muşatescu, doctorul Constantin Ion Parhon, arhitectul D. Ionescu - Berechet, se menţionează în comunicat.