Miniştrii de finanţe ai ţărilor din grupul G20, reuniţi sâmbătă la Londra, au propus într-un proiect ca măsurile anticriză să fie menţinute, iar bonusurile acordate bancherilor să nu fie limitate, ci mai degrabă condiţionate de evoluţia pe termen lung a afacerilor, transmite BBC News.
Miniştrii au mai spus că vor continua să acorde stimulente fiscale economiei la nivel mondial, în ciuda unor semne de revenire a acesteia şi au convenit să acorde ţărilor emergente o mai mare putere de decizie la nivel global.
Oricum, toate aceste planuri vor trebui analizate şi aprobate în summit-ul liderilor G20 ce va avea loc la Pittsburgh, în statul Pennsylvania din SUA, în cursul acestei luni.
• Bonusuri acordate în funcţie de performanţele pe termen lung
Miniştrii au fost de acord, în principiu, ca bonusurile pentru bancheri să fie acordate pe termen lung, fără vreun avans în numerar, precum şi cu o transparenţă mai mare a plăţilor.
Astfel, bonusurile acordate bancherilor ar trebui modificate aşa încât să stimuleze succesul pe termen lung, în loc să conducă la asumarea unor riscuri exagerate pe termen scurt, au sugerat miniştrii de finanţe din G20.
În propunerea de proiect convenită la Londra, miniştrii au sprijinit această idee a Marii Britanii, ca alternativă la limitarea bonusurilor acordate, aşa cum ceruseră unele ţări.
Proiectul prevede ca bonusurile să fie acordate mai târziu, chiar şi după cinci ani, astfel încât acţiunile pe termen lung ale bancherilor să aibă timp să se resimtă.
De asemenea, miniştrii au propus introducerea unor clauze care să permită recuperarea banilor în cazul în care deciziile care păreau de bun augur au avut efecte negative în cele din urmă.
Bonusurile ar urma să fie primite şi sub formă de acţiuni, nu în numerar, aşa încât personalul să câştige numai dacă şi companiei îi merge bine.
• Ţările din G20 vor continua să ia măsuri anticriză
Unele ţări, printre care Franţa şi Germania, doreau să demareze strategii de diminuare a stimulentelor fiscale, întrucât încep să scape de criză şi susţin că, dacă ar continua aceste cheltuieli, ar creşte periculos de mult datoriile de stat.
Premierul britanic, Gordon Brown, a avertizat, însă, că orice încercare de limitare a măsurilor anticriză ar fi "o greşeală majoră" şi ar risca să atragă un nou pericol de prăbuşire a economiei mondiale.
Potrivit acordului de principiu, miniştrii au fost de acord să continue să acorde ajutoare, până când economia va da dovezi ferme de revenire la nivel global.
• Ţările emergente - cu puteri sporite de decizie în FMI şi Banca Mondială
Cel de-al treilea aspect al proiectului citat de BBC News se referă la drepturile de reprezentare şi vot ale ţărilor emergente în cadrul Fondului Monetar internaţional (FMI) şi al Băncii Mondiale (BM).
În prezent, de exemplu, China are aceleaşi drepturi ca Olanda, în ciuda diferenţei enorme dintre dimensiunile economiilor lor.
Astfel, miniştrii au convenit să majoreze "semnificativ" puterea de decizie a ţărilor emergente la nivel global.
Proiectul miniştrilor de finanţe din G20 va fi transformat în linii directoare de Consiliul de Stabilitate Financiară, care este alcătuit din reprezentanţi ai băncilor centrale şi ai autorităţilor de reglementare din întreaga lume.
Aceste linii directoare vor fi discutate şi votate la Pittsburgh, dar va rămâne la latitudinea fiecărui guvern în parte să hotărască dacă le transformă sau nu în legi.
• FMI a reuşit să strângă cei 500 miliarde dolari suplimentari conveniţi în aprilie la G20
Fondul Monetar internaţional (FMI) a reuşit să obţină cele 500 miliarde dolari de resurse suplimentare convenite la summit-ul G20 din aprilie, a anunţat, sâmbătă, directorul general al Fondului, Dominique Strauss-Kahn, citat de AFP.
"Am reuşit să obţinem chiar ceva mai mult", a spus Strauss-Kahn la finalul întâlnirii. Pe parcursul ultimelor zile, Uniunea Europeană (UE) a promis 175 miliarde dolari, faţă de 100 miliarde iniţial, iar China s-a angajat pentru suma de 50 miliarde dolari în obligaţiuni, în timp ce India pentru 10 miliarde dolari.
Statele sunt cu atât mai mult dispuse să îşi ţină promisiunile în faţa FMI în această perioadă în care reforma este în plină desfăşurare, ţările emergente solicitând transferul către ele a 7% din drepturile de vot din partea ţărilor industrializate, în principal a Europei. În acelaşi timp, ţările europene cer analize detaliate asupra modului de calcul pentru cota parte.