GABRIEL PURICE, BRM: "Un preţ de referinţă pentru gaze impus dintr-o piaţă străină afectează dezvoltarea pieţei locale"

Un preţ de referinţă pentru gaze impus dintr-o piaţă străină nu face decât să afecteze capacitatea locală de a dezvolta pe mai departe produsele bursiere necesare unei pieţe importante pentru întreaga zonă, consideră Gabriel Purice, Preşedinte-Director General al Bursei Române de Mărfuri, în condiţiile în care, pe 7 februarie, Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM) a dat un ordin, potrivit căruia acest preţ, folosit în vederea stabilirii redevenţelor, se va calcula în funcţie de preţurile de tranzacţionare de pe hub-ul de la CEGH Viena.

Bursa Română de Mărfuri (BRM) consideră că piaţa de gaze naturale din România merită susţinere în procesul ei de dezvoltare din partea instituţiilor statului român şi a reglementatorilor oficiali, potrivit unui comunicat de presă transmis ieri.

Conducerea BRM a luat act cu surprindere şi îngrijorare de hotărâ­rea Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale de a folosi ca preţ de referinţă preţurile de tranzacţionare de pe hub-ul CEGH de la Viena în condiţiile în care piaţa locală a reuşit, în mai puţin de un an de zile, să înregistreze volume consistente şi semnificative în tranzacţionarea gazelor naturale, se arată în comunicat, oficialii instituţiei adăugând: "În consecinţă, BRM cere susţinerea pieţei locale de gaze naturale din partea factorilor de decizie pentru a asigura un corect echilibru al pieţei şi oferirea unei şanse reale ca piaţa din Româ­nia să se poată dezvolta rapid într-una importantă, corespunzător cu volumele care urmează a fi tranzacţionate în anii care vin".

Gabriel Purice a arătat că BRM este afectată şi de faptul că piaţa din România a fost caracterizată drept una imatură la nivelul autorităţilor publice: "Ne este dificil să înţelegem de ce nu se investeşte în capacităţile locale, fie ele publice sau private.

Nu cerem o favorizare din partea autorităţilor, ci permisiunea de a folosi experienţa locală şi capacitatea existentă în piaţă pentru a putea să ne dezvoltăm corect şi echilibrat, aşa cum o cer reglementările în vigoare şi interesul naţional. Sperăm că decizia de a ne raporta la preţurile de la Viena să fie schimbată şi întreaga piaţă din România să primească o şansă corectă, pentru care am lucrat cu toţii în ultimii ani. Dacă nu ne oferim noi şansa de a dezvolta pieţe transparente şi funcţionale înseamnă că admitem şi acceptăm că ne lipsesc la nivel naţional cunoştinţele necesare pentru aşa ceva, ori realitatea contrazice flagrant o astfel de ipoteză".

ANRM a arătat că, prin ordinul de modificare a formulei de calcul a preţului de referinţă pentru gaze, aduce la îndeplinire deciziile Curţii de Conturi din 2010 şi 2015, menţinute prin hotărârea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 972 din 4 martie 2015. Într-o dezbatere recentă, Dorinel Ursărescu, consilier la Agenţia Naţională de Resurse Minerale (ANRM), a spus că statul român a pierdut, în ultimii zece ani, 7 miliarde de lei din neactualizarea preţului de referinţă la gazele naturale, potrivit rapoartelor Curţii de Conturi, domnia sa subliniind că, din păcate, Agenţia Naţională de Resurse Minerale nu a avut disponibilitatea să actualizeze acest preţ, care a rămas la nivelul lui 2008.

Deputatul USR Vlad Emanuel Duruş l-a interpelat pe Ministrul Economiei Dănuţ Andruşcă, cu privire la prejudiciul cauzat bugetului prin neactualizarea preţului de referinţă de gaze.

Acesta precizează, în interpelare: "Hotărârea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care a dat câştig de cauză Curţii de Conturi în disputa cu Agenţia Naţională de Resurse Minerale pe tema actualizării preţului de referinţă la gaze în baza căruia se stabileşte redevenţa mă obligă să ridic în faţa dumneavoastră următoarea problemă. Două rapoarte ale Curţii de Conturi arată că în perioada 2010-2015, România a pierdut la bugetul de stat încasări de peste 7 miliarde de lei, aproximativ 1,5 miliarde de euro la cotaţia de azi. Suma nu a intrat la buget, pentru că ANRM, agenţie aflată în subordinea Ministerului Economiei, nu a actualizat din 2008 preţul de referinţă al gazelor în baza căruia se calculează redevenţa. Acesta este de 495 de lei pe mia de metri cubi (n.r. anterior Ordinului ANRM, de actualizare a preţului). Între timp, piaţa a evoluat, au existat dereglementări în 2013 şi 2017. În această perioadă, ANRM nu a avut disponibilitatea să ajusteze nivelul preţului de referinţă, astfel încât încasările la bugetul de stat să fie la nivelul pieţei.

România a pierdut sume importante pentru dezvoltare. Din aceşti bani se puteau realiza investiţii fundamentale. Voi lua din programul PSD doar câteva obiective ca exemplu. Din suma neîncasată ca urmare a neactualizării preţului de referinţă se putea construi complexul medical republican cu 2.500 de paturi şi 3.000 de medici, evaluat în programul PSD de guvernare la 1,1 miliarde de euro şi încă două spitale regionale din cele 8 promise până în 2020. În materie de autostrăzi s-ar fi putut realiza de 15 ori mai mulţi kilometri de autostradă decât au fost finalizaţi în 2017 sau de 1,5 ori mai mulţi decât a prognozat ministrul transporturilor, Felix Stroe, că vor fi predaţi în 2018".

Astfel, deputatul îi adresează ministrului următoarele întrebări: "1) Ce măsuri a luat Ministerul Economiei după raporturile Curţii de Conturi din 2010 şi 2015?

2) Cum explicaţi timpul lung în care ANRM nu a actualizat preţul de referinţă la gaze?

3) Dat fiind faptul că s-a constatat producerea unui prejudiciu cert, veţi face acţiuni în instanţă împotriva celor vinovaţi?

4) Care va fi politica viitoare în ceea ce priveşte intervalul în care va trebui să se actualizeze preţul de referinţă la gaze?"

Producătorii români de gaze naturale au criticat Ordinul ANRM, de actualizare a preţului de referinţă. Aceştia au transmis că au plătit până în prezent redevenţa pentru gazul produs la nivelul veniturilor realizate, un principiu de bază pentru orice taxă aplicată veniturilor, conform Asociaţiei ROPEPCA.

Harald Kraft, preşedintele ROPEPCA, a precizat: "Preţul de referinţă trebuie să fie preţul de piaţă din România. Suntem de părere că o piaţă externă nu reprezintă piaţa din România. Nu avem nicio legătură cu hub-ul Baumgarten din Austria. Acolo gazele sunt vândute de mai multe ori şi nu este corect pentru plata redevenţelor din România". O abordare corectă ar fi plata redevenţelor la preţul de piaţă realizat de producător în România, nu din afară, consideră Harald Kraft.

Gigi Dragomir, preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale, a declarat, în cadrul unui comunicat: "Am luat act de observaţiile producătorilor de gaze cu privire la noua metodologie de calcul a preţului de referinţă şi suntem des­chişi să purtăm, în continuare, discuţii cu privire la această formulă, astfel încât preţul de referinţă să fie echitabil şi specific fiecărui operator, în funcţie de calitatea gazelor exploatate. Am înţeles dorinţa producătorilor autohtoni de a raporta calculul preţului de referinţă la cotaţiile din piaţa românească. Astfel, Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale sprijină dezvoltarea pieţei româ­neşti de tranzacţionare de gaze şi îşi doreşte ca aceasta să devină o bază relevantă de referinţă".

Ordinul ANRM este acelaşi emis de ANRM în decembrie, dar care nu a mai apărut atunci în Monitorul Oficial, fiind blocat la Guvern. Senatorul PNL Daniel Zamfir a susţinut că emiterea acestui ordin a fost motivul pentru care fostul premier Mihai Tudose l-a demis pe preşedintele ANRM Gigi Dragomir. Acesta din urmă a fost repus în funcţie, luna trecută, de premierul interimar Mihai Fifor.