Gala BURSA 2018

Într-o atmosferă de sărbătoare, Gala Ziarului "BURSA" din acest an a reunit în jur de 400 de persoane, alături de care cotidianul economic a serbat cei 28 de ani de apariţie neîntreruptă. În deschiderea evenimentului de marţi seara, care a avut loc la Palatul Parlamentului, cu sprijinul Comisiei pentru buget finanţe şi bănci din camera Deputaţilor, au adresat urări ziarului BURSA personalităţi din piaţa de capital şi din sectorul financiar-bancar. De asemenea, au fost acordate premii companiilor care au avut cele mai multe voturi din partea publicului nos­tru, precum şi diplome de excelenţă pentru merite deosebite.

• Dan Paul: "Articolele din ziarul «BURSA» sunt citite sau comentate în Consiliul BVB"

Articolele din ziarul "BURSA" sunt citite sau comentate în Consiliul Bursei de Valori Bucureşti (BVB), a subliniat, în discursul său, Dan Paul, preşedintele Asociaţiei Brokerilor.

Domnia sa a ţinut să menţioneze: "Ce ar fi fost BVB fără ziarul «BURSA»? Ar fi fost mult mai tristă viaţa noastră, pentru că ziarul «BURSA» a fost gazeta noastră de perete, aşa cum MAKE a definit-o odată, şi îi mulţumim pentru acest lucruri. De multe ori, articolele din ziarul «BURSA» sunt citite în Consiliul BVB sau comentate şi sunt urmărite de piaţa de capital. Ce ar fi fost BVB fără Siminel Andrei (n.r. preşedintele Fondului de Investiţii Broadhurst)? Nu putea să existe, pentru că este unul din oamenii importanţi care au pus bazele Bursei de Valori şi, chiar dacă el crede că ar trebui să exportăm societăţi din România pe alte pieţe, în continuare eu consider că rolul nostru este să fim o piaţă locală. (...) Dacă atunci când am venit în piaţa de capital aveam mai puţin de 30 de ani, astăzi noi suntem cei care trecem de 50 de ani şi sunt alţi tineri care vin după noi. Însă, cei venerabili mai există încă în piaţă, iar eu mă ridic de fiecare dată în picioare atunci când văd un venerabil al sectorului care a făcut multe pentru acest domeniu".

• Siminel Andrei: "Ce a făcut MAKE este la fel de extraordinar cu ceea ce a făcut Elon Musk"

Siminel Andrei, preşedintele Fondului de Investiţii Broadhurst, a făcut o paralelă între istoria ziarului "BURSA" şi afacerile lui Elon Musk, precizând: "Elon Musk a fost, probabil, cel mai mare om de business din toată istoria omenirii. Acum 20 de ani a inventat PayPall, la vremea respectivă o revoluţie teribilă a ceea ce însemnau sistemele de plăţi, un precursor al monedelor virtuale de astăzi, după care a inventat Tesla. Elon Musk a construit o maşină revoluţionară, care a schimbat bazele transportului pentru generaţiile următoare, într-o competiţie cu Ford, cu General Motors, cu Toyota, cu Honda.

După ce a terminat cu Pământul, a ajuns la Space X, şi-a propus să depăşească luna şi să ajungă pe Marte, unde să facă o nouă locaţie pentru omenire. După ce a terminat cu spaţiul, s-a întors pe Pământ, a coborât în subteran, iar acum face tunele pentru transport în San Francisco. Întrebarea este, dacă Elon Musk se năştea în România, ce putea să facă? Putea să facă PayPall? Nu cred, pentru că, probabil, Oficiul pentru Prevenirea Spălării Banilor şi Procuratura îl ares­tau. Putea să facă Tesla? Nu, pentru că niciodată Registrul Auto Român nu i-ar fi dat licenţele să circule cu maşinile.

Putea să facă Space X? Nu, pentru că Autoritatea Aeronautică Română nu are norme pentru zborul rachetelor. Iar pentru tunele pe sub Bucureşti în vecii vecilor nu ar fi primit autorizaţie de la Primăria Caiptalei. Deci, Elon Musk nu ar fi avut şanse în România. Şi atunci ar fi putut să emigreze. De fapt, această soluţie ar putea fi aplicată şi de BVB, purtând o parte din companiile listate în Bucureşti pe alte burse şi, în contrapartidă, să primească societăţi comerciale din alte ţări. Să se dilueze ca bursă naţională şi să se întărească ca o meta bursă internaţională.

Dar dacă Musk nu putea să emigreze? Dacă avea circa 40 de ani, două fete, stătea într-un bloc amărât din Bucureşti, avea un salariu mizerabil, îl mai chema şi Goldstein şi nu era evreu, ce făcea? Situaţiile acestea delicate cer soluţii extraordinare, dincolo de limită. MAKE a ales să facă un ziar. Era MAKE ziarist? Nu! Nu a lucrat la Scânteia, nu a lucrat la România Liberă, nici la Scânteia Tineretului, nu avea bani de la partid, nu era nomenclaturist, nu era securist şi s-a aruncat în această bătălie imposibil de câştigat. Să faci un ziar şi să îl sus­ţii atâţia ani de zile plătind taxele este ceva imposibil. MAKE nu a avut America, nu a avut vârsta potrivită, dar ceea ce a făcut este la fel de extraordinar cu ce a făcut Musk. Trebuie să îi urăm să fie concediat şi în acest mod să îşi găsească energia creatoare să facă un nou proiect cu care să ne încânte, eventual compania Next, aşa cum a făcut Steve Jobs".

• Adrian Tănase: "Ne dorim ca peste doi ani să avem o bursă mult mai sofisticată, mult mai mulţi investitori pentru brokerii români şi, în consecinţă, mult mai mulţi cititori pentru ziarul «BURSA»"

Bursa de Valori Bucureşti are ca ţintă atingerea unui număr de 100.000 de investitori, în următorii doi ani, după cum a spus Adrian Tănase, directorul general al BVB. Domnia sa a spus: "Noi, la BVB, încercăm să creăm o nouă faţă a bursei de valori şi avem proiecte destul de importante pe care dorim să le implementăm în următorii doi ani. Mă refer aici la o Contraparte Centrală în Româ­nia, astfel încât să lansăm şi alte produse bursiere pe piaţa locală de capital, precum şi la creşterea numărului de investitori româ­ni care să cumpere acţiuni şi obligaţiuni. Avem un target perfect realizabil, de 100.000 de investitori, şi sper ca peste doi ani, când ziarul «BURSA» va avea 30 de ani şi BVB - 25 de ani, să ne regăsim aici, în cadrul unei Gale, având o bursă de valori mult mai sofisticată, mult mai mulţi investitori pentru brokerii români şi, în consecinţă, mult mai mulţi cititori pentru ziarul «BURSA»".

• Daniel Dăianu: "Cotidianul «BURSA» a răspuns în largă măsură cerinţelor spaţiului românesc"

Cotidianul "BURSA" a răspuns în mare măsură cerinţelor spaţiului româ­nesc, este de părere academicianul Daniel Dăianu, membru în Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR).

Domnul Dăianu a opinat, în discursul său din deschiderea Galei BURSA: "Acest eveniment este organizat de o componentă de bază a ceea ce numim media în societatea românească, care are alură instituţională şi care încearcă din debutul existenţei sale să promoveze ideile, mecanismele economiei de piaţă, fără de care nu se poate concepe libertatea economică.

Economia de piaţă şi libertatea economică nu implică automat fundamentalism de piaţă. O economie care funcţionează în mod corect pentru cei mai mulţi dintre participanţii la jocul economic - pentru cetăţeni -, înseamnă onestitate din partea celor care mişcă pistoanele economiei, onestitate în ceea ce fac aceştia, o anume etică profesională, respect pentru cetăţeni şi pentru valorile democraţiei.

Eu cred că, din acest punct de vedere, cotidianul «BURSA» a răspuns în largă măsură cerinţelor spaţiului româ­nesc şi îi doresc să continue să facă lucrurile din ce în ce mai bine pentru această ţară, care, în pofida neajunsurilor, a handicapului cu care a pornit în cei aproape 30 de ani de tranziţie, a erorilor mai mici sau mai mari ale guvernelor care s-au perindat, în pofida unui exod de capital uman, această ţară a crescut. (...) Nu toate lucrurile sunt bune, dar nu trebuie să fim fatalişti. Nu suntem blocaţi, din cel puţin un motiv - trăim, totuşi, în libertate. Dacă cineva vrea să plece din Româ­nia, atunci poate să plece, dar nu aceas­ta este soluţia. Problemele unei ţări nu se rezolvă prin plecarea în masă. Există interese ale ţării în Europa, pentru că România este stat membru al UE. Există interese ale statului român în UE care trebuie bine articulate şi bine apărate, pentru că UE nu este un amalgam, ci o uniune de state care au prerogative naţionale majore. Aici este, încă, o cale lungă ca să găsim un drum mai bun pentru această ţară şi pentru cetăţenii ei.

Despre toate aceste aspecte economice am scris în mai multe texte, pe care echipa ziarului «BURSA» întotdeauna mi le-a găzduit cu prietenie".

• Trei aspecte ale înnoirii ziarului "BURSA"

Mutaţiile din mass media ne-au obligat, în acest an, la câteva schimbări.

Prima schimbare majoră este independenţa pe care şi-a câştigat-o site-ul internet www.bursa.ro faţă de ziarul "BURSA" prin creşterea, de patru ori, a volumului de ştiri.

Fluxul de ştiri din timp real a fost amplasat pe coloana din centrul ecranului, separând-o de spaţiul din dreapta, rezervat articolelor din ziarul "BURSA".

Site-ul www.bursa.ro a devenit un vehicul informaţional de sine stătător, reclamând o echipă redacţională a sa, cu viaţă proprie.

Site-ul www.bursa.ro se alătură celorlalte publicaţii ale Grupului de presă BURSA - ziarul tipărit, revistele "BURSA CONSTRUCŢIILOR", revistele de Cadouri şi Calendarului "BURSA".

- O schimbare subordonată acesteia este noul design al site-ului www.bursa.ro mai elegant, cu unele funcţii noi.

Întreaga lucrare de programare a fost realizată "in house", în timp record, de excepţionalul Paul Sagaidac.

A doua schimbare majoră este funcţia ziarului BURSA tipărit, care migrează de la ştire către comentariu.

Această mutaţie a fost semnalată deja de noua grafică de pe prima pagină a ziarului "BURSA".

Anul acesta am accentuat specializarea financiară a ziarului "BURSA", astfel că, pe lângă ceea ce făceam oricum, am început un program de publicare a unor monografii, studii şi analize ample dedicate realităţii economice şi fluctuaţiei de piaţă a societăţilor listate la Bursa de Valori Bucureşti, cum au fost, deja, cele pentru Transgaz, Romgaz şi Nuclearelectrica şi sunt pregătite mai multe pentru viitor.

Deşi acesta este un efort colectiv fără precedent în Redacţia "BURSA", totuşi nu îl trec în rândul schimbărilor operate anul acesta, deoarece ţine de sarcina noastră să oferim articole cât mai folositoare şi, deci, nu s-a schimbat nimic altceva decât că, după cum cred, o facem mai intens.

A treia schimbare majoră constă în restructurarea Redacţiei ziarului "BURSA" - avem câţiva colegi mai noi, care deja şi-au dovedit forţa şi câţiva colegi mai vechi, care s-au lansat cu succes în roluri noi - fără ei primele două schimbări nu ar fi fost posibile.

Sper să ne revedem sănătoşi la 29 de ani ai ziarului "BURSA" şi la 30 de ani, pentru că schimbările iniţiate acum vor continua cu altele, planificate să aibă loc în următorii doi ani.

Vă urez să trăiţi veşnic!

Tineri, sănătoşi şi fericiţi!

La mulţi ani, "BURSA"!

MAKE

_____________

Lui Make,

În trenul vieţii, în trans-siberianul acesta, care parcurge 12 fuse orare, am avut norocul să călătoresc şi să vorbesc cu voiajori deosebiţi: cu Tudor Arghezi - jonglerul cuvintelor colorate, cu Corneliu Baba - care picta cuvinte sau cu Emil Cioran - care, după ce consuma cuvintele, le arunca la coş.

În anul 2001, l-am reîntalnit pe Florian Goldstein, zis MAKE. În redacţia ziarului "BURSA", mă uitam la el şi nu-mi puteam aminti de unde îl cunosc. Şi, într-o fracţiune de secundă, am avut o revelaţie: îl întâlnisem într-o berărie, la Amsterdam, în 1673. Acolo MAKE îmi vorbise despre teoriile lui Spinoza. Despre "proporţia" dintre trup şi spirit...

În zilele noastre, Florian Goldstein este un "făcător de ziar" asemenea celor mai mari pe care i-a avut România: Pamfil Şeicaru care făcut "Universul", Tudor Arghezi şi ale sale "Bilete de papagal" sau Grigore Gafencu care a făcut "Argus" .

Dar Florian este, mai curând, un "om orchestră": face grafică pură, machetare artistică, pictură şi, în acelaşi timp, scrie formidabil. Şi mai mult decât atât, Florian e Om, Omul Universal.

Eugen Mihăescu, artist plastic

_____________

• Ziarul "BURSA" a acordat Diplome de Excelenţă următoarelor persoane/societăţi financiare:

‣ Ugur Yesil, CEO Kanal D şi Executive Board Member Kanal D, pentru Strategie inovativă şi evoluţie spectaculoasă a Kanal D;

‣ Eugen Teodorovici, pentru implicare în schimbarea legislaţiei fiscale europene;

‣ Cristian Pârvan, preşedintele Patronatului Investitorilor Autohtoni din România, pentru contribuţia la constituirea capitalului naţional;

‣ Tudor Ciurezu, preşedinte şi director general SIF Oltenia, pentru cea mai importantă tranzacţie pe piaţa de capital românească în 2018;

‣ Radu Graţian Gheţea, preşedintele CEC Bank, pentru managementul unei bănci cu capital exclusiv românesc;

‣ Mihai Fercală, preşedintele executiv SIF Transilvania, pentru continuitate şi viziune în piaţa de capital;

‣ Bogdan Badea, directorul general al Hidroelectrica SA, pentru performanţă managerială excepţională;

‣ Bogdan Drăgoi, preşedintele SIF Banat Crişana, pentru viziune managerială şi performanţă în administrare;

‣ Mircea Ursache, pentru Ideea de înfiinţare a Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii;

‣ Banca Transilvania, pentru ascensiune în domeniul bancar;

‣ Grampet Group, pentru aderarea la Trans-Caspica.

_____________

• Cititorii ziarului "BURSA" au votat 12 companii din domenii diferite, care au ieşit pe locurile întâi la "Votul Publicului"

‣ CEC Bank (secţiunea Bănci)

‣ OMV Petrom (sectorul Energie)

‣ Compania Cotnari (Agribusiness)

‣ Hidroconstrucţia (domeniul Construcţii)

‣ Automobile Dacia (Producţie Industrială)

‣ Fan Courier Expres (Transporturi)

‣ Bitdefender (industria IT)

‣ RCS&RDS (Telecomunicaţii)

‣ Dedeman (Comerţ)

‣ Synevo România (secţiunea servicii medicale)

‣ B.V. Mccann Erickson (Publicitate)

‣ Piperea şi Asociaţii (Avocaţi).