Gala BURSA - rafinament şi eleganţă la castel

După doi ani de evenimente online, deşi de circa nouă luni ne-am întors la formatul fizic, la Gala BURSA 2022 am avut confirmarea că aşteptarea revederii cu prietenii şi colaboratorii ziarului BURSA a meritat pe deplin. Se pare că pandemia ne-a potenţat pofta de viaţă, ne-a făcut pe toţi mai tineri şi mai frumoşi, cel puţin sufleteşte. Gala BURSA din acest an, care s-a desfăşurat într-o locaţie de poveste - Le Chateau - a reunit în jur de 250 de personalităţi din mediul politic, diplomatic şi economic, care au onorat cu bucurie şi interes invitaţia noastră, apreciind evenimentul ca find unul de înaltă prestanţă. Ambasadori şi miniştri, preşedinţi de bănci şi investitori în piaţa de capital, directori de companii şi oameni de afaceri au urcat pe scenă să ţină discursuri ori să fie premiaţi pentru rezultate sau proiecte cu care s-au evidenţiat în acest an.

Evenimentul s-a bucurat de un recital susţinut de artistul Dan Bitman, acompaniat de interpretul Marius Baţu. Gala BURSA nu s-a terminat decât târziu în noapte, după extragerile premiilor din cadrul tombolei, care au constat în sejururi de lux în ţară şi străinătatate, smartwatch-uri şi cosmetice.

Aşa cum şi-a obişnuit partenerii, ziarul BURSA s-a întrecut pe sine şi a oferit o seară de excepţie, care a avut toate ingredientele, păstrând linia rafinamentului şi bunului gust.

• Florin Spataru: "Crizele suprapuse vor aduce în prim plan consecinţe într-un viitor apropiat"

În deschiderea Galei BURSA, ministrul Economiei Florin Spătaru a evidenţiat importanţa colaborării dintre autorităţi şi mass-media: "Cred cu tărie într-un parteneriat al instituţiilor publice cu presa. Cred că avem acelaşi scop să venim în faţa oamenilor cu soluţiile corecte pentru bunăstarea şi dezvotarea economică".

Crizele suprapuse pe care Guvernul încearcă să le gestioneze vor aduce în prim plan consecinţe într-un viitor apropiat, a subliniat oficialul, precizând: "Cred că astăzi trebuie să gândim şi să acţionăm strategic, centrând omul între democraţiile speciale precum libertatea, echitatea şi solidaritatea. Sunt de părere că un echilibru social poate duce la creştereea economică şi la sustenabilitate. Avem, aşadar, în faţă cetăţenii, care aşteaptă de la noi nu doar soluţii de moment, ci şi angajamente pentru viitor. Un nou contract social ar putea repara societăţile noastre. Specialiştii spun că acest contract ar putea fi un parteneriat între persoanele individuale, mediul de afaceri, societatea civilă şi stat, în scopul de a contribui la un sistem unde există beneficii comune. Un contract social defineşte şi un model economic. Nu există nicio şansă ca firmele, economia şi iniţiativa privată să prospere într-o ţară săracă. Luăm măsuri, avem soluţii pentru oameni şi economie".

• Marcel Boloş, Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene: "Peste 1,5 miliarde euro - granturi pentru retehnologizarea, eficienti- zarea energetică şi digitaliza- rea companiilor, în 2022"

Activitatea Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene a fost orientată, în ultima perioadă, spre lansarea apelurilor de proiecte care sprijină mediul de afaceri pentru ceea ce înseamnă retehnologizare şi eficienţă energetică, a declarat ministrul de resort Marcel Boloş, adăugând că instituţia pe care o conduce pregăteşte apelul pentru digitalizarea companiilor.

Oficialul s-a adresat mediului de afaceri: "Punem la dispoziţie peste 350 de milioane de euro pentru ca ceea ce înseamnă competenţele dumneavoastră digitale, dar şi dotările care vă sunt necesare pentru automatizare, robotizare, digitalizarea întregului proces al activităţii pe care o desfăşuraţi să fie posibile.

Sperăm ca acest lucru să îl putem asigura până la sfârşitul anului, dacă nu, cel târziu la începutul anului viitor, pentru că este un apel de proiecte destul de aşteptat de dumneavoastră, ce pune la dispoziţie două tipuri de granturi: granturile mici, pentru digitalizarea activităţii curente, dar şi granturile mari, care vă sprijină pentru întărirea poziţiei competiţionale pe piaţă, de care aveţi atâta nevoie în această perioadă. De asemenea, derulăm apelul de proiecte pentru eficienţă energetică, iar peste 500 de milioane de euro au fost alocaţi pentru ca dumneavoastră să puteţi face faţă crizei şi mai ales să aveţi toate echipamentele şi infrastructura necesare ca să gestionaţi cu bine criza utilităţilor publice şi a preţului energiei, pe care o parcurgem în prezent".

Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene a adăugat: "Aşadar, în acest an, mediul de afaceri are la dispoziţie peste 1,5 miliarde de euro, în apeluri pentru proiecte deschise pentru retehnologizare, eficientizare energetică şi digitalizare. Dacă ne uităm la anul 2023, va fi un an de cotitură pentru că, prin politica de coeziune, aveţi la dispoziţie peste 1,2 miliarde de euro, sume ce pot fi accesate pentru sprijinirea activităţilor de business".

Marcel Boloş a subliniat că mediul de afaceri a dat mereu dovadă de "responsabilitate şi hărnicie", implementând în perioade scurte de timp proiectele pentru care a solicitat finanţare. Domnia sa a concluzionat: "Accesarea de fonduri europene pentru dezvoltare economică, pentru progresul nostru, sunt oportunităţi pe care le punem la dispoziţia companiilor pentru ca acestea să devină mai competitive, să poată avea o poziţie competiţională foarte bună pe piaţa locală şi cea a UE".

• Siegfried Mureşan, europarlamentar: "Am reuşit să ajungem la un acord pe bugetul UE aferent anului 2023"

Prezent la Gala BURSA prin intermediul unui mesaj video, europarlamentarul Siegfried Mureşan a spus: "Mă bucur că ziarul BURSA premiază antreprenori şi manageri care contribuie semnificativ la crearea de locuri de muncă, la creşterea economică, la modernizarea economiei, care să fie mai puternică, bazată pe cercetare, cu un standard de viaţă cât mai ridicat. Săptămâna aceasta particip, la Strazbourg, la luarea a două decizii cu impact pentru România. În primul rând, am reuşit să ajungem la un acord pe bugetul UE aferent anului 2023, între Parlamentul European şi Comisia Europeană. Acum ştim clar că fonduri europene vor veni anul viitor şi vor fi suficienţi bani inclusiv pentru plăţi. Al doilea dosar este reprezentat de negocierile dintre Parlamentul European şi statele membre privind Repower EU, un fond nou ce prevede alocarea a 20 de miliarde de euro fonduri suplimentare pentru investiţii în domeniul energetic. Prin acesta, ne propunem să reducem dependenţa de combustibili fosili ce provin din Federaţia Rusă, să accelerăm tranziţia spre o economie verde, să investim în infrastructura energetică şi în măsurile ce duc la sporirea eficienţei energetice. României îi vor reveni 1,39 de miliarde. Vom încerca să obţinem o prefinanţare. (...) Prin măsurile luate la nivelul UE am redus dependenţa de gazele ruseşti de la 40% anul trecut la 9% în prezent, ca pondere în consumul european. Vom încerca să achiziţionăm gaze cât mai mult de la alţi parteneri, de încredere, la preţuri accesibile".

• ES Arthur Mattli, Ambasadorul Confederaţiei Elveţiene în România: "Agresiunile Rusiei din Ucraina au avut impact asupra României"

În deschiderea discursului, Excelenţa sa Arthur Mattli, Ambasadorul Confederaţiei Elveţiene în România, a subliniat că Gala BURSA este o oportunitate de a reuni la aceeaşi masă reprezentaţi ai mediului politic şi de afaceri care, în medii mai ostile, nu ar discuta poate anumite subiecte importante: "Îmi exprim mulţumirea faţă de ziarul BURSA, în calitatea sa de organizator al acestui eveniment extraordinar - Gala BURSA. Sunt momente în care înţelepciunea şi recunoaşterea nu pot fi găsite într-o sală de Consiliu, când anumite schimburi nu au loc în camerele Parlamentului şi când discuţiile au loc la o masă fără pretenţii şi cu modestie. Uneori este extraordinar să vezi cum o cină bună îi împacă pe toţi. Creşterea şi progresul pe care le sărbătorim în această seară nu depind doar de mai multe libertăţi economice. Depind, de asemenea, de rapoarte independente bazate pe fapte. De relaţiile economice şi financiare".

Agresiunile Rusiei din Ucraina au avut impact asupra României, a remarcat amabasadorul, continuând: "Guvernul şi poporul român au dat dovadă de o solidaritate fără precedent faţă de poporul din Ucraina, faţă de refugiaţi şi faţă de Republica Moldova, care a fost, de asemenea, afectată de acest conflict armat în calitate de vecin direct. Este important faptul că partenerii români din coaliţia guvernamentală au demonstrat un simţ remarcabil al lucrului în comun, contribuind astfel la stabilitatea politică a României. La fel de important a fost şi rolul independent al Băncii Naţionale a României. Aceasta a continuat cu succes să elaboreze şi să pună în aplicare politica monetară şi politica cursului de schimb într-un mod independent.

Felicit companiile locale şi internaţionale din economia românească pentru că s-au distins prin activităţile lor de succes. Pentru că au luat decizii importante în vremuri dificile. Îi felicit pe preşedinţii camerelor de comerţ şi ale asociaţiilor de afaceri pentru efortul continuu de a cultiva o cultură a unirii în cadrul organizaţiilor lor şi între ele.

România are în faţă paşi importanţi. Odată cu viitoarea sa aderare la Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, România va contribui la conturarea unor politici care să promoveze prosperitate, calitate, oportunităţi şi bunăstarea pentru toţi. Odată cu viitoarea sa aderare la statele Schenghen, România va beneficia de fluxul neîntrerupt de persoane, bunuri şi servicii care se află în centrul acordului Schenghen şi este esenţial pentru prosperitatea Europei".

ES Arthur Mattli a anunţat că Elveţia şi România vor semna, în următoarele săptămâni, un acord important pentru punerea în aplicare a contribuţiei elveţiene pentru România. Suma totală a contribuţiei elveţiene va fi de peste 220 milioane de franci elveţieni. "Nu am nicio îndoială că acest acord de parteneriat va contribui la reducerea disparităţilor economice şi sociale în cadrul Uniunii Europene şi în România şi va consolida relaţia noastră", a conchis oficialul.

• Florin Jianu, CNIPMMR: "Performanţele antreprenoriale trebuie dublate de performanţe în spaţiul public"

Antreprenorii au performat în acest an - unul dificil, cu un conflict la graniţă, care vine după alţi doi ani de criză pandemică -, însă performanţele antreprenoriale trebuie dublate de performanţe în spaţiul public, este de părere Florin Jianu, preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), felicitând ziarul BURSA pentru cei 32 de ani de activitate neîntreruptă. Printre altele, reprezentantul antreprenorilor din ţara noastră a subliniat că angajatorii sunt de acord ca salariul minim să crească, însă cu condiţia să ajungă mai mulţi bani în buzunarele angajaţilor, nu să meargă jumătate din salariu la stat.

"Membrii Consiliului din domeniul construcţiilor au propus ca salariul minim pe economie să fie 4000 de lei, iar noi suntem de acord, pentru că, în realitate, acolo este salariul minim - în construcţii -, dar ar trebui ca politicile statului să aibă predictibilitate. 12 miliarde de euro din fondul de modernizare stau încă în conturile BEI în loc să fie în cele ale antreprenorilor români". Florin Jianu a mai menţionat că, întrucât cea mai ieftină energie este cea pe care o produci singur, obiectivul acestei ţări ar trebui să fie o independenţă energetică reală pentru IMM-uri.

Sectorul energiei a fost fierbinte anul acesta pentru mulţi care au pus mâna pe el şi s-au ars cu preţurile foarte mari, a evidenţiat Ovidiu Demetrescu, consultant în acest domeniu, exprimându-şi speranţa că "acest lucru va fi răcit puţin de apa de la Hidroelectrica şi de preţurile mici din energie în anii care urmează". De asemenea, specialistul a lansat provocarea reprezentanţilor Romgaz să ducă la final proiectul de la Neptun Deep şi să finalizeze Centrala de la Iernut. "Energia este la baza tuturor proceselor şi trebuie să investim în energie dacă ne dorim un viitor luminos , altfel punem acest sector pe butuci", a conchis Ovidiu Demetrescu.

• Leonardo Badea, BNR: "În trimestrele următoare este de aşteptat o menţinere a caracterului restrictiv al politicii monetare"

Trăim într-o perioadă a crizelor suprapuse, accentuată de şocul războiului, fie că vorbim de criza energetică, de sincopele din lanţul de aprovizionare, de schimbarea modelului de colaborare şi comerţ exterior sau de manifestarea fenomenului inflaţionist, a atras atenţia Leonardo Badea, viceguvernator în cadrul Băncii Naţionale a României (BNR). Prin intermediul unui mesaj video, reprezentantul băncii centrale a menţionat: "Activitatea economică globală manifestă o încetinire amplă. FMI estima, la începutul lunii octombrie, o încetinire a creşterii globale de la 6% anul trecut la 3,2% în 2022 şi la 2,7% anul viitor. De asemenea, estima că inflaţia globală va creşte la 8,8% în 2022, dar va înregistra un trend descendent, reducându-se la circa 6,5% la finalul lui 2023 şi la 4,1% în 2024. Pe plan intern, nu putem face abstracţie de aceste trenduri. Este foarte important ca mixul de politici să funcţioneze în această perioadă marcată de incrertitudine". În acest context, în trimestrele următoare este de aşteptat o menţinere a caracterului restrictiv al politicii monetare, printr-un dozaj adecvat de măsuri menite să favorizeze revenirea stabilităţii preţurilor, încercând să limiteze impactul inevitabil asupra creşterii economice, subliniază viceguvernatorul BNR. Acesta arată: "Politica fiscală ar trebui să fie caracterizată de o abordare strică şi de un balans între nevoia de atenuare a presiunilor legate de costul vieţii, printr-o abordare ţintită a categoriilor cele mai vulnerabile şi prin efortul de a limita costul datoriei, împreună cu reducerea echilibrului fiscal. Politica macropodenţială este la fel de importantă. Nu este uşor să abordăm măsuri adecvate de politici publice pentru a obţine echilibrul optim între acţiunile corective necesare şi cele de susţinere ţintită a segmentelor vulnerabile ale populaţiei şi a ariilor strategice pentru dezvoltarea economică a ţării". În opinia lui Leonardo Badea, problema politică a omenirii este să combine trei lucruri - eficienţa economică, justiţia socială şi libertatea individuală.