"Găselniţa Fondul Proprietatea"

• Interviu cu Mihai Tănăsescu, şeful Comisiei de Buget, Finanţe şi Bănci din Camera Deputaţilor, fost ministru al Finanţelor în perioada 2001-2004

Domnule deputat, care au fost propunerile Ministerului de Finanţe în perioada cât aţi deţinut funcţia de ministru pentru despăgubirea foştilor proprietari sau a moştenitorilor lor legali în cazurile în care nu mai putea avea loc repunerea lor în drepturi prin restituirea în natură?

Soluţia pe care am propus-o la momentul respectiv a fost de a aloca fonduri de la bugetul de stat, în mod trans­parent, pentru plata acestor des­păgubiri. Una din soluţiile alimentării acestui fond ar fi fost veniturile obţinute din privatizare.

Despăgubirea în natură sau de la buget ar fi durat circa 5 - 8 ani. Guvernul Tăriceanu a vrut să se grăbească, dar, după cum vedem astăzi, mai repede nu înseamnă neapărat mai bine. De fapt, nu înseamnă nimic pentru ca până în prezent Fondul Proprietatea nu funcţionează.

Deci, era posibilă varianta despăgubirii direct, în bani, de la bugetul de stat?

Da, este posibilă şi chiar de dorit. Despăgubirea foştilor proprietari trebuie realizată în mod transparent, cu fonduri alocate de la bugetul statului, chiar dacă astfel ar creşte deficitul bugetar. În acest fel nu ar mai exista suspiciuni cu privire la intenţiile guvernanţilor şi procesul de despăgubire s-ar desfăşura în condiţii fireşti.

Care a fost poziţia organismelor financiare internaţionale - FMI, Banca Mondială - faţă de soluţionarea revendicărilor foştilor proprietari? Ce variante de despăgubire erau agreate la acel moment?

În perioada în care am fost ministru al Finanţelor am avut o înţelegere cu FMI, astfel încât foştii proprietari să fie despăgubiţi cu fonduri provenite din procesul de privatizare, fără ca aceste sume să presupună creşterea deficitului bugetar. Astăzi, din cauza restricţiilor impuse de Uniunea Europeană, o astfel de variantă nu mai este posibilă, iar banii plătiţi de stat pentru despăgubiri se vor adăuga deficitul bugetar.

Care credeţi că au fost cauzele majore care au condus la situaţia ca Fondul Proprietatea, proiectat de Guvernul Tăriceanu, să rămână nefuncţional după aproape un an de la constituirea sa?

Fondul Proprietatea a fost constituit sub forma unei societăţi de investiţii de tip închis, ori Fondul nu se putea realiza decât după înregistrarea acestei societăţi ca organism de plasament colectiv. Acest lucru presupune însă un prospect care trebuie aprobat potrivit prevederilor legislaţiei în vigoare. Prospectul de emisiune nu a fost elaborat. Nu a fost elaborat un program de investiţii al Fondului, astfel încât acesta să fie autorizat de către CNVM, şi se urmăreşte înlocuirea Legii 247, care reglementează activitatea Fondului Proprietatea, printr-o ordonanţă de urgenţă.

Portofoliul instituţiei suferă în mod constant transformări, în funcţie de potenţialul companiilor ale căror procente le "înghite" Fondul. Nici în momentul de faţă nu se cunoaşte exact valoarea totală a activelor Fondului, pentru că lipseşte o evaluare completă şi precisă a companiilor care compun această megastructură. Evaluarea portofoliului este departe de finalizare, iar procesul va dura probabil multe luni de-acum înainte. Listarea pe Bursă depinde de aprobarea CNVM, operaţiune complexă şi îndelungată la rândul ei. Procesul listării este unul complicat, fiindcă din cele 114 companii care alcătuiesc Fondul Proprietatea numai 60 sunt listate, iar aducerea pe o piaţă reglementată durează mult.

Cei mai mult dintre beneficiari nu au încredere în mecanismul pus la punct de guvernanţi pentru despăgubirea lor. Foarte puţini dintre aceştia au cunoştinţele sau informaţiile necesare pentru a valorifica în mod corespunzător oportunităţile oferite de statul român.

Nu în ultimul rând, justiţia internaţională s-a pronunţat deja cu privire la viabilitatea proiectului Fondul Proprietatea, iar decizia a fost împotriva mecanismului gândit de Guvernul Tăriceanu. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis că statul român a încălcat drepturile cetăţenilor săi într-un dosar de revendicare a unui imobil. Motivaţia care a stat la baza deciziei CEDO a fost că Fondul Proprietatea nu funcţionează de o manieră capabilă să ofere despăgubirile necesare cetăţenilor români care au fost deposedaţi abuziv în perioada regimului comunist.

Judecătorii de la Strasbourg au afirmat că titlurile de despăgubire oferite la Fondul Proprietatea nu sunt proporţionale cu bunul pierdut de persoanele în cauză. În consecinţă, statul român este obligat să restituie imobilul naţionalizat şi să plătească daune materiale.

Sentinţa Curţii Europene a Drepturilor Omului ridică serioase semne de întrebare cu privire la demersul oficialilor de la Bucureşti. Soluţia dată de judecătorii europeni în acest caz particular constituie un precedent care ar putea ameninţa activitatea Fondului Proprietatea şi chiar existenţa sa viitoare.

Consideraţi că există pericolul ca Fondul Proprietatea, aşa cum este el acum constituit, să poată fi preluat, în bună parte, de grupuri de interese care să cumpere acţiunile de pe piaţa neagră până la momentul listării fondului pe bursă, prin achiţionarea lor la preţuri de 30-40% din valoarea nominală?

Fondul Proprietatea nu este altceva decât o găselniţă care urmăreşte doar atragerea unor câştiguri speculative. Este evident că odată ce aceste titluri de proprietate vor ajunge, sub formă de acţiuni, pe Bursă, ele îşi vor schimba atât natura, cât şi beneficiarii. Fondul Proprietatea este tentant pentru foarte mulţi intermediari şi speculanţi. Este tentant pentru anumite cercuri de interese care au legătură cu activitatea guvernamentală. Fondul Proprietatea înseamnă pentru aceştia, în primul rând, foarte mulţi bani. Resursele puse în joc de Guvernul României vor deveni cât de curând prada şi răsplata pentru anumiţi clienţi ai puterii actuale.

Potrivit relatărilor din presă, există zeci de tranzacţii prin care titlurile de despăgubire se cesionează printr-un act notarial, sumele încasate de despăgubiţi reprezentând numai jumătate din valoarea lor nominală. Cu toate acestea, conducerea Fondului nu ştie nimic despre aceste cazuri şi nu întreprinde nimic pentru a le stopa.

În opinia dvs de preşedinte al Comisiei de Buget, Finanţe şi Bănci din Camera Deputaţilor, ce măsuri consideraţi că trebuie promovate ca acest fond să-şi atingă menirea - despăgubirea justă a foştilor proprietari?

Guvernul trebuie să găsească o altă modalitate pentru a-i despăgubi pe cei care au fost deposedaţi abuziv de regimul comunist. Fondul Proprietatea, în actuala structură, nu funcţionează şi suferă de o boală lungă. Oamenii care pe bună dreptate doresc să-şi primească înapoi fie proprietăţile, fie banii mai au mult de aşteptat. Dacă în acest timp pierdut ar fi existat un fond alimentat din banii obţinuţi de statul român din privatizări ar fi putut să fi fost făcute multe despăgubiri. Cred că una dintre cele mai bune soluţii este susţinerea din buget a despăgubirilor.