GEOPOLITICA SPORTULUI FIFA şi UEFA, falimentate moral de regimul Putin

Sportul a fost afectat întotdeauna, mai mult sau mai puţin direct, de acţiunile unor lideri politici. Situaţia conflictuală dintre Ucraina şi Rusia se răsfrânge şi asupra sportului. Spre deosebire de alte ocazii, acum forurile fotbalistice sunt foarte rapide în a anunţa măsuri. Când la mijloc au fost sume mai mari, nu a existat aceeaşi iuţeală decizională. Lipsa de atitudine de la momentul respectiv a contribuit din plin la această stare de fapt, FIFA şi UEFA nu pot împiedica războaie, dar cel puţin ar putea să nu contribuie la construirea unor imagini false ale unor regimuri politice. Moral, FIFA şi UEFA au foarte multe să-şi reproşeze vizavi de legăturile cu regimul Putin.

Finala Ligii Campionilor, programată la 28 mai, ar putea fi mutată de la Sankt Petersburg la Londra. UEFA urmăreşte cu atenţie situaţia din Ucraina şi este pregătită să elaboreze un plan de urgenţă, dacă este necesar. Potrivit presei britanice, dacă se renunţă la disputarea finalei pe Gazprom Arena din Sankt Petersburg, varianta de înlocuire ar fi stadionul Wembley din Londra. Pe de altă parte, ministrul de Externe al cabinetului Boris Johnson a cerut (înainte de declanşarea atacului rusesc asupra teritoriului ucrainian) formaţiilor din Premier League să boicoteze finala Ligii Campionilor (evident dacă ajung în această fază) din acest an, dacă Sankt Petersburg va rămâne oraşul organizator. Până aici nimic în neregulă, o atitudine justificată de contextul geopolitic şi cu siguranţă competiţiile din această zonă vor avea de suferit. Dacă privim în trecut imaginea se deformează şi observăm că forurile fotbalistice au manifestat foarte multă înţelegere pentru regimul Putin.

Anexarea Crimeii, care a avut loc exact după terminarea Jocurilor Olimpice de iarnă de la Soci (curată coincidenţă cu actuala situaţie), februarie - martie 2014, a stârnit de asemenea emoţie la nivel global, inclusiv în legătură cu găzduirea unor evenimente sportive. Cum Rusia urma să găzduiască Cupa Mondială din 2018, s-a propus atunci mutarea competiţiei într-o ţară mai frecventabilă, pentru asta erau şi alte argumente dincolo de cel strict legat de invadarea unui teritoriu străin. Având în vedere că la mijloc erau miliarde de euro, ideea a fost abandonat/ignorată de conducerea forurilor fotbalistice. După Cupa Confederaţiilor din 2017, "antrenamentul" cu public desfăşurat înaintea Cupei Mondiale, şeful FIFA, Gianni Infantino, cunoscut drept un mare fan al preşedintelui Putin, a avut un mesaj aproape publicitar, pentru iubitorii fotbalului din întreaga lume: "Am un singur mesaj: veniţi în Rusia. O să descoperiţi o ţară ospitalieră şi o să vedeţi cel mai bun fotbal din istorie". La festivitatea de deschidere a Cupei Confederaţiilor, preşedintele rus, Vladimir Putin a ţinut să mulţumească FIFA şi lui Gianni Infantino pentru susţinerea idealurilor sportului şi încrederea pe care a arătat-o în capacitatea Rusiei de a organiza Cupa Mondială. Semnalul era clar, FIFA garanta pentru Rusia, iar Rusia susţinea conducerea FIFA (o făcuse şi cu precedenta). În mai 2015, după ce a au început investigaţiile procurorilor americani la sediul FIFA, preşedintele rus Vladimir Putin a fost primul politician care s-a implicat în acest scandal, încercând să-l apere pe Joseph Blatter cu câteva zile înaintea alegerilor pentru şefia FIFA. Miza era cu totul alta decât apărarea lui Blatter, ieşit între timp complet din fotbal. Atribuirea organizării Campionatului Mondial din 2018 Rusiei a stârnit nenumărate controverse, existând inclusiv acuzaţii de corupţie, punându-se în discuţie retragerea dreptului de organizare atât pentru Rusia cât şi pentru Qatar, gazda Mondialului din 2022. Atribuirea turneelor finale ale Cupei Mondiale din 2018 (Rusia) şi 2022 (Qatar) a stârnit un imens scandal. Numeroasele acuzaţii de corupţie lansate împotriva fostei conduceri a forului mondial, care ar fi primit foloase materiale nejustificate pentru a influenţa respectivele decizii, au dus la demararea unei anchete. Michael Garcia, fost procuror federal american a redactat un raport detaliat privind condiţiile de atribuire a turneelor finale ale Cupei Mondiale din 2018 şi 2022, care conţinea numeroase elemente explozive, inclusiv mărturii legate de modul în care s-a făcut trafic de voturi contra-cost ale unor şefi de federaţie din Africa. Raportul lui Garcia, a fost prezentat în septembrie 2014 Comisiei de Etică a FIFA. Cu toate acestea FIFA a considerat că atribuirea organizării competiţiei acestor ţări nu poate fi contestată, în ciuda unor elemente discutabile. Deranjat de această decizie, Garcia a demisionat din funcţia de preşedinte al camerei de anchetă din cadrul Comisiei de Etică a FIFA. Ulterior mai mulţi politicieni din SUA i-au cerut lui Joseph Blatter (preşedintele de la vremea respectivă al FIFA) să retragă dreptul Rusiei să organizeze Campionatul Mondial din 2018. Preşedintele rus Vladimir Putin nu s-a sfiit să acuze, în repetate rânduri, SUA de imixtiuni în activitatea unei organizaţii sportive, mai ales după demararea unei ample anchete care s-a lăsat cu mai multe reţineri în rândul unor înalţi oficiali FIFA, acuzaţi de acte de corupţie şi care a dus şi la schimbarea conducerilor FIFA şi UEFA. Rusia a obţinut în 2010 organizarea Campionatului Mondial de fotbal, care s-a desfăşurat în unsprezece oraşe din partea occidentală a ţării. Bugetul iniţial alocat de către Moscova pentru această competiţie a fost de 14,5 miliarde de dolari, dar preşedintele rus a dat asigurări că nu va fi o problemă dacă se va dovedi că până la urmă totalul costurilor vor ajunge la 30 de miliarde de dolari.

Miza financiară era enormă pentru toţi cei implicaţi.

În plus, cu câteva luni înainte de startul Cupei Mondiale, în martie 2018, un alt scandal extra-sportiv a dus la solicitări legate de mutarea competiţiei într-o altă ţară. Atacul cu autor necunoscut lansat împotriva fostului spion rus Serghei Skripal şi a fetei acestuia, Iulia, a provocat o stare de tensiune uriaşă. Britanicii au lansat mai multe acuzaţii grave împotriva Rusiei, partenerii Londrei i-au susţinut punctual de vedere, au fost anunţate măsuri economice dure. Rusia a negat orice implicare, dar Londra a expulazat mai mulţi diplomaţi ruşi şi a decis îngheţarea contactelor bilaterale. Şeful diplomaţiei britanice de la vremea respectivă, Boris Johnson, a declarat că este foarte probabil ca preşedintele rus Vladimir Putin să fi ordonat să se folosească agentul neurotoxic împotriva fostului spion rus: "Disputa noastră este cu Kremlinul lui Putin şi cu decizia sa, iar noi credem că este copleşitor probabil să fie decizia sa de a ordona folosirea unui agent neurotoxic pe străzile din Regatul Unit, pe străzile din Europa, pentru prima oară după al Doilea Război Mondial". Kremlinul, prin purtătorul de cuvânt, Dmitri Peskov, a respins imediat acuzaţia, pe care o considera: "O încălcare şocantă şi inexcuzabilă a proprietăţii diplomatice. Noi am spus în mod repetat că Rusia nu are vreo legătură cu asta". Nu mai puţin de 21 de persoane au avut nevoie de îngrijiri medicale, după ce au fost expuse la substanţa chimică folosită pentru otrăvirea fostului agent dublu rus, dar şi a fiicei sale, în Marea Britanie. Corul celor care au cerut mutarea Cupei Mondiale din Rusia a devenit foarte larg, dar nimic nu s-a întâmplat. Turneul a fost un succes pentru aproape toată lumea, FIFA a înregistrat profit, Rusia şi Putin au punctat destul de bine la imagine, scandalurile mai vechi au fost repede uitate. Mai mult, în 2021, Sankt Petresburg a găzduit mai multe partide din cadrul turneului final al EURO 2020, fapt ce a demonstrat că UEFA şi-a păstrat încrederea în Rusia.

Acum scenariul de lucru s-a schimbat, deşi conducerea FIFA este aceeaşi ca în 2018, la fel şi cea a UEFA, iar Rusia este condusă tot de Vladimir Putin.