GEOPOLITICA SPORTULUI Şefia FIFA, o miză mai mult decât fotbalistică

Polii de putere ai fotbalului sunt pe cale să fie schimbaţi. Retragerea preşedintelui FIFA, Joseph Blatter, interpretată drept o înfrângere a sistemului reprezentat de acesta, deschide porţile arenei în care se vor confrunta viitorii candidaţi la şefia fotbalului mondial. Este evident că un astfel de sistem, care funcţionează de zeci de ani, nu poate fi destructurat cu şapte arestări şi o demisie, marea bătălie urmând să fie dată chiar la următorul Congres Extraordinar al FIFA, atunci când vor avea loc şi alegeri pentru postul de preşedinte. În absenţa lui Blatter, vor exista mult mai multe candidaturi, fiind clar că actualul şef, care se va ocupa de organizarea alegerilor, va încerca să-şi impună "omul" pe care îl agreează. Europa fotbalistică pare să fi reuşit o mare victorie împotriva unui sistem în care cei mici, dar mulţi, făceau toate jocurile, de la desemnarea ţărilor care urmau să găzduiască turnee finale până la vânzarea drepturilor TV pentru marile competiţii sau atragerea unor anumiţi sponsori şi blocarea unor altora. Faptul că printre vicepreşedinţii FIFA se aflau reprezentanţii unor ţări care nici nu există pe harta fotbalului adevărat, a stârnit numeroase suspiciuni, de altfel primul val de arestări lovind direct în aceştia. În joc sunt contracte de ordinul miliardelor de dolari, dar şi interese care depăşesc cu mult spaţiul sportiv. Pe marginea desemnării gazdelor Campionatelor Mondiale din 2018(Ruisa) şi 2022 (Qatar) s-a vorbit enorm, existând intervenţii şi luări de poziţie ale unor oficiali (membri ai Congresului SUA, europarlamentari) care nu au legătură cu fenomenul fotbalistic.

Lupta subterană dintre şeful FIFA şi cel al UEFA a fost recunoscută de Blatter, care a vorbit despre o campanie de "ură" a forului european. Pe acest fond există posibilitatea ca actualul şef al UEFA, francezul Michel Platini, un fost mare fotbalist, dar şi un conducător cu o imagine bună, să-şi depună candidatura pentru şefia FIFA. De altfel, tot mai multă lume îl consideră drept singurul succesor al lui Blatter care s-ar putea descurca în această funcţie în condiţiile date, cu nenumărate scandaluri şi anchete pe cap. David Ginola, fostul internaţional francez şi prinţul Ali bin Al Hussein al Iordaniei sunt primii care au spus că vor candida la următoarele alegeri, anunţă cotidianul L'Equipe.

Semnalul dat de forul european înaintea alegerilor, cum că există posibilitatea să boicoteze viitorul Campionat Mondial dacă Blatter nu se va retrage a stârnit îngrijorare la sediul FIFA şi a arătat că Platini pare hotărât să se implice în această bătălie. Pe de altă parte, intervenţia preşedintelui rus Vladimir Putin, de săptămâna trecută, care a acuzat SUA că încearcă să blocheze alegerea lui Blatter şi că vrea să-şi extindă jurisdicţia asupra altor state, a mutat discuţia în cu totul alt plan decât cel sportiv. Retragerea şefului FIFA poate fi privită din acest punct de vedere şi ca o înfrângere a lui Putin.

Pe de altă parte presa din întreaga lume a scris mai mult sau mai puţin direct despre o posibilă înţelegere între Blatter şi anchetatori, acesta renunţând la şefia FIFA în schimbul garantării libertăţii. Cotidianul New York Times a notat că Blatter "'a încercat de mai multe zile să se distanţeze de acest scandal'', dar că autorităţile "'speră să obţină cooperarea unor responsabili din cadrul FIFA, inculpaţi'' pentru corupţie, pentru a strânge laţul în jurul lui Blatter, menţionând că ancheta FBI îl vizează direct pe şeful FIFA. "Într-un moment în care toată lumea încearcă să-şi salveze pielea există cu siguranţă o cursă legată de cel care va ceda primul. "Nu suntem în măsură să răsturnăm toată organizaţia, dar poate nici nu este nevoie'', a declarat o sursă din rândul anchetatorilor pentru canalul ABC News.

Joseph Blatter a declarat că a decis să se retragă pentru că a simţit că nu se mai bucură pe deplin de sprijin din partea lumii fotbalului: "M-am gândit mult la preşedinţia mea şi la cei 40 de ani din viaţă legaţi de FIFA şi de fotbal. Preţuiesc FIFA mai mult ca orice şi vreau ce este mai bun pentru ea şi fotbal. De aceea am decis să candidez la un nou mandat, crezând că este bine pentru organizaţie. Alegerile s-au încheiat, dar provocările cu care se confruntă FIFA nu. FIFA are nevoie de o profundă restructurare. Deşi am un mandat de membru FIFA, nu am pe deplin sprijinul lumii fotbalului, a fanilor, jucătorilor, cluburilor, oamenilor care trăiesc, respiră şi iubesc fotbalul la fel ca noi, la FIFA. De aceea am decis să-mi pun mandatul la dispoziţie şi să fie organizat un Congres extraordinar de alegeri. Până atunci, voi continua să-mi exercit funcţia de preşedinte. Următorul Congres FIFA va avea loc la 31 mai 2016 în Ciudad de Mexico. Acesta ar crea o întârziere care nu este necesară, de aceea solicit Comitetului Executiv să organizeze un Congres Extraordinar pentru alegerea succesorului meu cât mai curând posibil. Acesta trebuie să aibă loc în conformitate cu regulamentele FIFA şi să permită candidaţilor să aibă timpul necesar pentru a-şi face campanie".

Joseph Blatter a câştigat, săptămâna trecută, la Zurich, al cincilea mandat de preşedinte al FIFA, după ce, în urma voturilor din primul tur de scrutin, contracandidatul său, prinţul iordanian Ali bin Al Hussein, s-a retras din cursă. Joseph Blatter, în vârstă de 79 de ani, se află la conducerea FIFA din 1998.