GEORGETA TOMA, ŞEF SERVICIU LEGISLAŢIE FISCALĂ: Ministerul Finanţelor - posibil să pună în dezbatere directiva UE privind impozitul minim global

Ministerul Finanţelor Publice şi-a propus să respecte termenul dat de Comisia Europeană şi să transpună în legislaţia naţională directiva privind impozitul minim global la 31 decembrie 2023, aceasta urmând să se aplice nu numai grupurilor multinaţionale, ci şi celor naţionale care se încadrează în condiţii, afirmă Georgeta Toma, Şef Serviciu în Direcţia Generală de Legislaţie Fiscală şi Reglementări Vamale şi Contabile din Ministerul Finanţelor. Domnia sa a declarat ieri, la Conferinţa Anuală de Taxe PwC România, că până la sfârşitul verii, proiectul ar putea fi pus în dezbatere publică, după care va fi dezbătut în Parlament şi transpus de la 31 decembrie. Georgeta Toma a adăugat: "Acest proiect este de anvergură mondială, întrucât pune în aplicare un acord care a fost încheiat la nivelul OCDE. Toate companiile trebuie să aibă o contribuţie corectă la finanţarea publică, sunt vizate în primul rând grupurile multinaţionale, dar pentru că la nivel european se doreşte un tratament unitar, companii multinaţionale versus companii naţionale, directiva se aplică şi grupurilor naţionale care depăşesc acea cifră de afaceri de 750 milioane euro, măsurat într-un context de precedent, patru ani anteriori. Proiectul este unul complex, avem consultări interinstituţionale, pentru a identifica la nivel naţional activităţile care vor fi excluse".

Georgeta Toma a amintit şi de un alt proiect - angajamentul pentru reforma fiscală PNRR - cele patru impozite: pe profit, pe venit şi contribuţii sociale, impozite şi taxe locale şi green taxation. "La acest project, în această analiză a sistemului fiscal avem un proiect cu Banca Mondială, suntem într-o mică întârziere, dar drafturile primite în această perioadă sunt în analiză şi când sunt analizate le publicăm pe site-ul Ministerului Finanţelor", a spus domnia sa.

• Daniel Anghel, PwC: "Finanţarea deficitului bugetar - tot mai dificilă din cauza dobânzilor mari"

Deficitul bugetar a scăzut după vârful din pandemie, dar finanţarea sa este tot mai dificilă din cauza dobânzilor majorate la care ne împrumutăm, a spus Daniel Anghel, Partener, Lider al Departamentului de consultanţă fiscală şi juridică din cadrul PwC. Domnia sa a explicat: "Vedem că au crescut veniturile/încasările din taxe, dar aproape cu acelaşi procent s-au majorat şi cheltuielile. Deci, consolidarea fiscală - ajustarea în jos a deficitului bugetar - e anevoioasă, riscul evident fiind majorarea fiscalităţii. Sperăm, însă, să nu se întâmple aşa".

Domnia sa a mai declarat: "În acelaşi timp, avem o serie de tendinţe globale şi europene care conduc la o serie de iniţiative legislative, dar şi la proiecte de digitalizare a administraţiei fiscale. Pe plan local avem reformele asumate prin PNRR, dar vedem în spaţiul public şi o serie de propuneri reîncălzite şi nediscutate cu mediul de afaceri, cum sunt taxa pe cifra de afaceri sau impozitul pe venit cu cote progresive. Toate acestea, în condiţiile în care susţinerea de la buget a fost mai redusă decât în alte state, pentru că România are cele mai mici venituri fiscale din UE, în afara de Irlanda, precum şi cel mai mare deficit de încasare a TVA - o treime din TVA nu e colectată.

Guvernele au nevoie de cât mai multe date în timp real pentru a limita evaziunea şi frauda şi pentru a creşte conformarea, pentru a elimina controalele ample şi a direcţiona analizele de risc. Este evident că ne îndepărtăm de raportarea tradiţională a taxelor şi ne apropiem cu paşi repezi de un tip de raportare mai rapid, mai digital şi mai detaliat. Există avantaje clare pentru autorităţile fiscale, dar şi pentru companii, chiar dacă costurile iniţiale sunt destul de mari. Controalele fiscale vor avea loc mai rar şi vor fi mai puţin invazive".

PwC se aşteaptă la o ajustare a bazei de impozitare şi eliminarea unor facilităţi (IT, R&D, construcţii etc.), considerând că este nevoie de o reaşezare a sistemului de impozitare a proprietăţilor, dar încă nu s-a găsit formula corectă şi modificările au fost prorogate pentru 2025.

• Lucian Ovidiu Heiuş, preşedintele ANAF: "Gradul de conformare la plată a crescut cu un punct procentual în 2022"

Gradul de conformare la plată a crescut cu un punct procentual în 2022, faţă de 2021, suntem pe la 87% şi se plăteşte la termen, benevol, conform domnului Lucian Ovidiu Heiuş, preşedintele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF).

Oficialul instituţiei a adăugat: "Sunt nişte indicatori care nouă ne confirmă că marea majoritatea a mediului de afaceri a înţeles că este important să-şi plătească taxele şi ne dorim ca această conformare să crească de la an la an. Trebuie să accelerăm şi să impusionăm mijloacele prin care recuperăm acele debite care se rostogolesc de la un an la altul şi să intensificăm executarea silită. Trebuie să modificăm codul de procedură fiscală şi să dăm o mai mare elasticitate: să acordăm credit celor care sunt oneşti, însă trec printr-o perioadă dificilă, dar să avem şi noi instrumentele pentru a recupera de la cei care chiar nu înţeleg niciodată că trebuie să plătească ce au de plată".

Pe de altă parte, ANAF speră ca 2025 să fie anul în care Big Data şi Sfera să fie funcţionale, iar Sfera să prindă nu doar persoanele juridice, ci şi pe cele fizice. Domnia sa a explicat: "Dăm o mare importanţă pregătirii oamenilor din ANAF pentru că nu este suficient să avem aceste baze de date, aceste programe performante, să avem servere care să nu cadă în data de 25 ca să nu fie confirmată declaraţia. (...) Dacă în spatele acestor computere oamenii nu sunt instruiţi, pregătiţi pentru toate schimbările, nu putem să mergem mai departe. Şi atunci, accelerăm foarte mult pe pregătirea internă a ANAF, pentru că un inspector bine pregătit niciodată nu o să greşească".

Lucian Ovidiu Heiuş a mai afirmat că numărul inspecţiilor fiscale va creşte, subliniind: "Modificarea făcută la finalul anului trecut la Codul de procedură fiscală este o reformă fundamentală pentru modul în care se va efectua inspecţia fiscală în România. Verificările documentare ne-am dori să crească, timpul este mai scurt, iar acceptabilitatea sumelor stabilite este mai mare, în sensul că reuşim să recuperăm sumele prin aceste verificări. Ţinta, impusă prin jalonul PNRR, este să ajungem la 60% audituri prin controale documentare. Antifrauda va merge şi va fi direcţionată spre zonele unde se produce marea evaziune fiscală. Nu pot şi nu-mi permit cu cei circa 600 de inspectori antifraudă să pierd vremea la magazinul din colţ să numere banii din casa de marcat, fără să ne uităm RO e-transport, dacă cei care ştim că fac evaziune fiscală şi-au luat codul, şi-au înregistrat facturile, fără să ne uităm în alte zone unde este evaziune fiscală. Nu înseamnă că nu ne uităm la toţi, eşti mai mic sau mai mare, trebuie să respecţi legile din ţara asta. Cu cât vom reuşi să facem inspecţia mai eficientă, cu cât actele de inspecţie vor fi de o calitate bună, cu atât va creşte conformarea voluntară. Trebuie să creăm mecanisme structurale care să reducă evaziunea fiscală".

Oficialul ANAF susţine că acţiunile pe partea de antifraudă, respectiv de "scoatere la lumină a muncii la negru sau la gri" vor continua şi anul acesta. Domnia sa a menţionat: "Încercăm să identificăm şi alte mecanisme prin care se ocoleşte plata contribuţiilor şi se caută alte modalităţi de plată a prestaţiilor. Toate controalele le vom facem doar în baza unei analize de risc: vom merge acolo unde există suspiciuni ca TVA-ul este evazionat, să verificăm acolo unde există tranzacţii intragrup, cu persoane afiliate, vom încerca să verificăm zone unde în perioada de pandemie statul a direcţionat sume importante mari de bani şi vrem sa vedem dacă ele au fost folosite corect. Anul trecut au fost domenii cu o creştere spectaculoasă, dar noi am constatat că impozitele din aceste sectoare nu au avut acelaşi trend şi o să încercăm să identificăm unde trebuie să mergem să facem controale".