Rusia şi-ar putea consolida poziţia economică în Georgia, chiar dacă, după conflictul din august 2008, cele două state au rupt relaţiile diplomatice, scrie Vremia Novostei, în ediţia de ieri, estimând că nu este exclus ca Moscova să obţină controlul asupra gazoductului care leagă Federaţia Rusă de Armenia, prin teritoriul georgian, anunţă Agerpres.
La sfârşitul săptămânii viitoare, parlamentul georgian intenţionează să adopte, în a treia lectură, proiectul de lege privind patrimoniul de stat, potrivit căruia această conductă va dispărea din lista obiectelor de importanţă strategică. Imediat ce acest lucru se va întâmpla, gazoductul va putea fi privatizat. Actul normativ a fost aprobat în primă lectură la 6 iulie, precizează publicaţia moscovită.
Analiştii georgieni consideră că Rusia nu va pregeta să-şi însuşească obiectivul de care este interesată. Politologul de la Tbilisi, Kaha Kaţitadze, a afirmat că "pe nimeni, în afară de Rusia, nu interesează acest gazoduct". Expertul a presupus că "următorul obiectiv, pe care Georgia ar putea să-l scoată la vânzare şi, în final, să ajungă sub controlul Rusiei, este calea ferată georgiană".
Pe de altă parte, premierul georgian, Nikoloz Gilauri, nu este foarte bucuros că ţara sa ar putea pierde controlul asupra conductei. În opinia sa, ar fi suficient să se vândă 5-10% din acţiuni, şi asta nu acum, ci peste câţiva ani. Pachetul de control, însă, trebuie să rămână la stat.
Pentru tranzitul gazului rusesc spre Armenia, partea georgiană primeşte 10% din volumul total al livrărilor. În principal, Georgia utilizează gaz azer, la preţul de 120 de dolari pentru mia de metri cubi. În acest an, Rusia intenţionează să livreze Armeniei aproximativ 1,5 miliarde de metri cubi de gaz, la preţul de 180 de dolari pentru mia de metri cubi.
Vremea Novostei scrie că, în 2005, în cadrul programului "Provocările mileniului", americanii au ajutat Georgia să-şi modernizeze conducta uzată, construită încă în 1970, iar Tbilisiul s-a angajat să nu se grăbească să o vândă. Publicaţia notează că subiectul referitor la posibila privatizare a gazoductului a fost deschis după vizita secretarului de stat american Hillary Clinton în Georgia. "Dacă americanii ar fi acum împotriva retragerii gazoductului din lista obiectivelor ce nu pot fi vândute, ar fi spus asta", ar fi declarat un înalt demnitar georgian, sub protecţia anonimatului.