Georgia, sub presiune maximă

Situaţia din Georgia este explozivă. Autorităţile se arată cu degetul între ele, oamenii protestează în stradă, forţele de ordine intervin violent şi tot mai multă lume se uită spre Moscova.

Ombudsmanul public al Georgiei a acuzat, Poliţia că a aplicat tehnici de tortură persoanelor arestate în timpul a şase zile de mari proteste de stradă împotriva deciziei guvernului de a suspenda negocierile privind aderarea la Uniunea Europeană. Levan Ioseliani, Ombudsmanul public al Georgiei (echivalentul Avocatului Poporului) a declarat că el şi funcţionarii săi au întâlnit persoane supuse "celui mai dur tratament" de către Poliţie: "În cele mai multe cazuri, aceştia s-au ales cu răni grave în zona feţei, a ochilor şi a capului, ceea ce practic exclude chiar şi posibilitatea ca Poliţia să fi folosit de fiecare dată forţa necesară şi proporţională împotriva lor. Locaţia, caracterul şi gradul leziunilor creează impresia credibilă că Poliţia foloseşte metode violente împotriva cetăţenilor pentru a-i pedepsi. Violenţa intenţionată şi severă în scopul pedepsirii constituie un act de tortură". Statele Unite au condamnat anterior utilizarea "forţei excesive" împotriva protestatarilor. Cu toate acestea, prim-ministrul georgian Irakli Kobakhidze a lăudat în mod repetat Poliţia pentru reacţia sa, afirmând că aceasta a dat dovadă de mai mult profesionalism decât omologii săi din Europa şi SUA. Ţara cu 3,7 milioane de locuitori a fost cuprinsă de criză încă de joia trecută, când partidul Visul Georgian a anunţat că opreşte negocierile cu UE şi renunţă la orice finanţare din partea blocului până în 2028. Georgia a fost unul dintre cele mai pro-occidentale state succesoare ale fostei Uniuni Sovietice, însă criticii acuză guvernul că a abandonat acest curs şi că îl îndreaptă mai aproape de Rusia. Criza este urmărită îndeaproape la Moscova, Bruxelles şi Washington. Preşedinta Georgiei, Salome Zourabichvili, blocată într-o confruntare cu propriul guvern, a declarat într-un interviu pentru Reuters că Rusia, care a invadat deja Ucraina, duce un "război hibrid" împotriva Georgiei şi a altor ţări precum Moldova şi România, membră NATO şi UE. Ea a cerut luni ţărilor occidentale să sprijine ceea ce ea a numit "mişcarea naţională" în sprijinul integrării Georgiei în Uniunea Europeană, după ce oamenii au ieşit pe străzi. Preşedinta Georgiei a invocat de mai multe ori situaţiile electorale din Moldova şi România, pentru a argumenta că Moscova se amestecă în alegeri şi duce în regiune un război hibrid. De altfel, ea şi Maia Sandu, preşedinta Republicii Moldova, au vorbit luni la telefon, în timp ce Ministerul de Externe de la Bucureşti a transmis că România este solidară cu poporul georgian "în lupta sa legitimă pentru demnitate, libertate şi un viitor european". "Înainte de România, au existat Moldova (salvată de diaspora sa) şi Georgia", a scris, pe X, preşedinta Georgiei.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a negat că Rusia ar interveni în situaţia din Georgia, pe care a comparat-o cu revoluţia "Maidan" din 2014 din Ucraina, care a răsturnat un preşedinte pro-rus. La rândul său, fostul preşedinte rus Dmitri Medvedev avertizase că Georgia "se deplasează rapid pe calea Ucrainei, în abisul întunecat", prezicând că se va termina "foarte rău". Prim-ministrul Irakli Kobahidze a acuzat opoziţia de "violenţă coordonată" care vizează răsturnarea ordinii constituţionale, excluzând posibilitatea unor discuţii cu opoziţia pentru a pune capăt crizei.

Citeşte Bursa şi moneda sud-coreeană, afectate de situaţia politică de la Seul