Germania nu mai vrea refugiaţi islamişti din Elveţia

După ce cancelarul Angela Merkel i-a chemat pe refugiaţi în Europa, iar germanii i-au primit cu braţele deschise, anul trecut, acum situaţia pare să se fi schimbat.

Germania a respins în acest an mai mulţi refugiaţi la frontieră decât în 2015, potrivit statisticilor recente. Până la sfârşitul lui iunie, li s-a refuzat intrarea în ţară unui număr de 13.324 de persoane, faţă de 8.913 în întregul an 2015.

Numărul refugiaţilor care au încercat să intre în Germania din Elveţia a crescut semnificativ în 2016, iar guvernul de la Berlin şi-a sporit prezenţa la frontiera comună din acest motiv, potrivit portatului thelocal.de.

Conform ziarului elveţian Neue Zurcher Zeitung (NZZ), citat de Agerpres, numărul acestora a crescut cu 40% comparativ cu 2015.

Citând statistici ale poliţiei germane, cotidianul elveţian scrie că un total de 3.385 de solicitanţi de azil au încercat să intre în Germania din Elveţia de la începutul anului.

În contextul acestei situaţii, Ministerul de Interne german a plasat 90 de grăniceri suplimentari şi 40 de agenţi ai poliţiei federale la frontieră, a declarat, recent, ministrul elveţian de finanţe Ueli Maurer pentru NZZ.

Ministerul de Interne de la Berlin a confirmat că numărul refugiaţilor veniţi din Elveţia a crescut, precizând însă că numărul de persoane sosite zilnic este mai mic de 50.

NZZ relatează că, atunci când centrele de primire ale refugiaţilor devin aglomerate în locuri precum Chiasso, la frontiera cu Italia, autorităţile îi transferă pe solicitanţii de azil la centrele din Basel sau Kreuzlingen, ambele foarte apropiate de frontiera germană, aşa că unii dintre ei încearcă să treacă ilegal în Germania.

Un purtător de cuvânt al Ministerului de Interne german a precizat că poliţia federală ia măsuri la graniţa cu Elveţia, precum controalele la frontieră, care au fost reinstituite la graniţa cu Austria pentru a descuraja sau a preveni intrarea migranţilor.

De la începutul anului, autorităţile germane au respins şi un număr tot mai mare de migranţi ce veneau dinspre Austria.

Germania a fost marcată luna trecută de două atacuri islamiste şi de un atac armat comis de un adolescent cu probleme psihice care a ucis nouă persoane înainte de a-şi curma viaţa la Munchen.

• Elveţia şi Danemarca cer bani refugiaţilor ca să le acopere costurile de întreţinere

Refugiaţii care au sosit în Elveţia au trebuit să predea statului elveţian orice bunuri în valoare mai mare de 1.000 de franci (994,53 de dolari) ca să contribuie la acoperirea costurilor întreţinerii lor, potrivit mass-media internaţională de la începutul acestui an.

Potrivit televiziunii SRF, autoritatea naţională pentru migraţii SEM a justificat măsura, precizând că legea face apel la solicitanţii de azil şi la refugiaţi să contribuie, atunci când este posibil, la costurile procesării cererilor lor şi ale acordării de asistenţă socială.

"'Dacă o persoană pleacă de bunăvoie în decursul a şapte luni, atunci ea poate primi banii înapoi. Altfel, banii acoperă costurile pe care ei le generează", a declarat pentru SRF o purtătoare de cuvânt a SEM.

În plus, refugiaţii care câştigă dreptul să rămână şi să muncească în Elveţia trebuie să predea 10% din câştigurile lor salariale o perioada de până la 10 ani până când vor achita costuri în valoare de 15.000 de franci elveţieni, potrivit informaţiilor din presa internaţională.

Într-o emisiune a SRF de la începutul acestui an a fost arătată o chitanţă pe care un refugiat din Siria a primit-o din partea autorităţilor când a trebuit să predea mai mult de jumătate din suma cash cu care familia sa a rămas după ce a plătit unor traficanţi că să-i aducă în Elveţia.

SRF a arătat, de asemenea, un pliant cu informaţii pentru refugiaţi în care se afirmă: "'Dacă aveţi bunuri în valoare de peste 1.000 de franci elveţieni când sosiţi la un centru de primire trebuie să le predaţi şi veţi primi o chitanţă''.

"'Este nedemn. Acest lucru trebuie să se schimbe'', declara Ştefan Frey, un reprezentant al organizaţiei de ajutor pentru refugiaţi, Schweizerische Fluechtlingshilfe.

Şi Danemarca, după ce s-a confruntat cu critici din partea agenţiei ONU pentru refugiaţi, a procedat la modificarea unei propuneri de confiscare a bunurilor refugiaţilor pentru acoperirea costurilor sejurului lor, mărind suma pe care refugiaţii pot s-o păstreze asupra lor.

• Germania: Liderul partidului populist AfD susţine dreptul cetăţenilor de a se înarma

Liderul partidului populist şi antiimigraţie Alternativa pentru Germania (AfD), Frauke Petry, a afirmat că susţine dreptul cetăţenilor de a-şi procura arme şi dispozitive de autoapărare ca urmare a unei serii de atacuri violente comise luna trecută în Germania, relatează Reuters.

Formaţiunea antiimigraţie AfD se bucură de o popularitate în creştere în Germania, în special ca urmare a crizei migranţilor care afectează Europa, partidul dispunând în prezent de locuri în opt din cele 16 parlamente regionale.

"Din ce în ce mai multe persoane au sentimentul de nesiguranţă. Fiecare cetăţean care respectă legea ar trebui să fie în măsură să se poată apăra, să-şi apere familia şi prietenii", a declarat Frauke Petry într-un interviu publicat recent de grupul media Funke, adăugând: "Ştim cu toţii cât de mult durează până când poliţia poate ajunge la locul faptelor, mai ales în locurile puţin populate".

Cunoscută pentru discursurile sale aprinse pentru susţinătorii AfD, Petry a stârnit un scandal la începutul acestui an atunci când a cerut ca poliţia germană să poată folosi arme de foc împotriva migranţilor ilegali.