Germania se opune planului UE de a eticheta energia nucleară şi gazul drept "verzi"

Guvernul german a criticat sâmbătă, în prima zi din 2022, planurile Comisiei Europene de a include energia nucleară şi gazele naturale în mult aşteptatul său sistem de etichetare ecologică pentru investiţiile în sectorul energetic european, notează Politico Europe, citată de Digi24.

Robert Habeck, ministrul Economiei şi Protecţiei Climei din Germania, alături de ministrul Mediului, Steffi Lemke, ambii din Partidul Verzilor, au criticat aspru iniţiativa Comisiei Europene, iar Habeck, care este şi vicecancelar al guvernului condus de Olaf Scholz, a declarat că Berlinul nu poate sprijini schema propusă.

Controversatul efort al Comisiei face parte din aşa-numita listă a taxonomiei, care va fi esenţială pentru direcţionarea a miliarde de euro în investiţii către tehnologiile necesare pentru construirea de centrale electrice curate şi decarbonizarea economiei Uniunii.

Comisia Europeană a aprins dezbaterea. Germania lansează primul atac

Un draft al proiectului trimis în ultima săptămână de Comisie către ţările UE subliniază că "este necesar să se recunoască faptul că sectoarele gazelor fosile şi ale energiei nucleare pot contribui la decarbonizarea economiei Uniunii".

Proiectul de taxonomie prevede că centralele nucleare ar trebui considerate "verzi" dacă ţara care alege să le construiască are o strategie, găseşte finanţare pentru investiţie şi o locaţie pentru neutralizarea deşeurilor radioactive. Scopul principal este de a provoca "daune semnificative" mediului. Prevederile ar urma să se aplice tuturor centrale nucleare care ar trebui să primească autorizaţiile de construcţie înainte de 2045.

Producţia de energie pe bază de gaze naturale va fi considerată verde dacă aceasta are caracter de tranziţie. Ea este caracterizată de UE ca nefiind total sustenabilă, dar în proiect se prevede că emisiile de carbon sunt mai mici decât în ceea ce priveşte cărbunele.

În text se mai precizează că producătorii de gaze naturale trebuie să îndeplinească anumite criterii, cum ar fi un nivel de emisie de dioxid de carbon de 270 g de CO2 per kilowatt generat.

După publicarea oficială documentului, spre finalul lunii ianuarie, ţările membre îl vor putea consulta, iar proiectul va fi supus spre aprobare în Parlamentul European.

Ministrul german al Economiei şi Protecţiei Climei, Robert Habeck, a declarat sâmbătă că propunerea Comisiei Europene "reduce calitatea etichetei de durabilitate". "Din punctul nostru de vedere, nu ar fi fost nevoie de această adăugare la regulile taxonomiei UE. Nu cred că vor fi aprobate noile propuneri", a adăugat acesta.

De asemenea, Habeck a spus că nu crede că pieţele financiare vor accepta "acest greenwashing" (formă de marketing în care PR şi marketingul verde sunt utilizate în mod înşelător pentru a convinge publicul că produsele, obiectivele şi politicile unei organizaţii sunt ecologice).

Ministrul german al Mediului, Steffi Lemke, a fost şi mai direct în criticile sale. "Cred că este absolut greşit faptul că Comisia Europeană intenţionează să includă energia nucleară în taxonomia UE pentru activităţi economice durabile", a declarat în presa germană.

Ea a susţinut că energia nucleară ar putea duce la dezastre de mediu devastatoare şi ar putea lăsa în urmă cantităţi mari de deşeuri radioactive. Prin urmare, spune aceasta, energia nucleară "nu poate fi sustenabilă".

Franţa, România şi Polonia vor energie nucleară

Totuşi, ţări precum Franţa şi Polonia au făcut eforturi puternice pentru includerea energiei nucleare în lista taxonomiei, deoarece susţin că este o tehnologie esenţială cu emisii scăzute de carbon, necesară pentru a asigura securitatea energetică în timp ce UE s-a angajat să treacă la energie regenerabilă în următoarele decenii şi să devină neutră din punct de vedere al emisiilor nete de dioxid de carbon până în 2050.

Alături de Germania, alte ţări precum Austria sau Luxemburg se opun cu înverşunare unei astfel de mişcări pe fondul preocupărilor legate de accidentele nucleare şi deşeurile radioactive. Reprezentanţii acestor state ar dori ca energia nucleară să dispară din UE în loc să fie încurajată construirea de noi centrale prin etichetarea ca fiind verzi.

Promotorii gazelor naturale susţin că energia electrică produsă de acestea este mai curată decât cea produsă prin utilizarea cărbunelui. Actorii importanţi din sectorul gazelor nucleare spun că gazul ar trebui folosit ca combustibil de tranziţie, dar oponenţii consideră că subminează ţintele ecologice ale UE.

Textul Comisiei Europene este deosebit de problematic din punctul de vedere al Partidului Verde din Germania. De altfel, Verzii sunt cunoscuţi ca adversari de multă vreme ai energiei nucleare.

"Propunerea preşedintelui Comisiei, Ursula von der Leyen, este un pas înapoi. Credibilitatea ei cu privire la politica climatică a suferit crăpături semnificative", a declarat Rasmus Andresen, europarlamentarul german din partea Verzilor.

"Gazele nucleare şi fosile nu sunt durabile. Există alternative mai realiste şi mai bune pentru a face Europa neutră din punct de vedere climatic. Propunerea preşedintei Ursula von der Leyen stabileşte stimulente greşite pentru investitori", a mai spus Andresen, avertizând că reglementarea taxonomiei riscă să devină un instrument pentru "greenwashing".

Dezbaterea privind etichetarea energiei nucleare şi cea care foloseşte gaze naturale ca "energie verde" evidenţiază divergenţa dintre Germania şi Franţa în ceea ce priveşte obiectivele energetice ale blocului comunitar. Franţa, ţară care îşi asigură 70% din electricitate din centrale nucleare, este unul din cei mai importanţi susţinători ai energiei nucleare şi susţine că emisiile reduse de CO2 ale centralelor nucleare fac acest tip de energie crucial pentru tranziţia la energia verde. Însă Germania şi alte state se opun şi au început deja să îşi închidă propriile lor centrale nucleare.

Taxonomia nu interzice investiţiile în activităţile care nu sunt etichetate drept "verzi" dar limitează această etichetă la acele activităţi considerate cu adevărat prietenoase cu mediul, în ideea de a direcţiona fondurile spre proiecte cu emisii reduse de carbon. Modul în care va fi conceput viitorul sistem european de clasificare a investiţiilor verzi este urmărit cu atenţie de investitorii din întreaga lume şi este posibil să atragă finanţare privată în valoare de mai multe miliarde de euro, finanţare care ar putea ajuta la tranziţia ecologică.

La mijlocul lunii octombrie, 10 state membre UE, inclusiv ţara noastră, au cerut în mod public includerea energiei nucleare pe lista investiţiilor verzi. Toate ţările semnatare, în frunte cu Franţa, subliniază că avansul preţurilor la energie a scos în evidenţă importanţa reducerii dependenţei de terţele ţări, în cel mai scurt timp posibil. Energia nucleară este o sursă de energie accesibilă şi independentă şi ar trebui să fie inclusă pe lista investiţiilor verzi până la finele acestui an.