GHEORGHE BĂLĂCEANU, FGS FAMILIA: "Lipsa forţei de muncă - cea mai mare problemă din construcţii"

Lipsa forţei de muncă reprezintă cea mai mare problemă din domeniul construcţiilor, evidenţiază reprezentanţii sectorului.

Gheorghe Bălăceanu, preşedintele FGS Familia, a precizat, recent, în cadrul unei întâlniri pe care Casa Socială a Constructorilor a organizat-o cu o parte din firmele de construcţii şi autorităţile din domeniu care activează în judeţul Teleorman: "Cea mai mare problemă din piaţa de construcţii este lipsa forţei de muncă, lipsa specialiştilor, a meseriaşilor şi chiar a muncitorilor. Aşadar, forţa de muncă este unul din punctele vulnerabile ale domeniului. Sistemul de construcţii se confruntă cu un şomaj structural, nu mai sunt meseriaşii care au fost înainte".

Reprezentanţii Casei Sociale a Constructorilor (CSC) au precizat că îşi doresc să îi aducă acasă pe cei plecaţi să muncească în străinătate.

"Speranţele să aducem lucrători din China sau Vietnam, aşa cum se aude, vor fi minime, pentru că vor avea probleme de integrare, iar noi avem nevoie de lucrări bune. Trebuie găsite soluţii aici, la noi în ţară", au menţionat sursele citate.

Şcolile profesionale au dispărut aproape toate, la nivelul ţării, fiind judeţe care nu mai au deloc clase specializate în construcţii. Pentru reînfiinţarea sau păstrarea acestora, un pilon de sprijin îl constituie administraţia locală, consideră cei din CSC, adăugând: "Dacă nu vom avea oameni calificaţi, buni meseriaşi, atunci efectiv nu va avea cine să lucreze, nu mai vorbim despre calitatea slabă a lucrărilor".

În anul 2008, la noi în ţară erau 500.000 de oameni în construcţii, iar astăzi au mai rămas 300.000.

În acest context, Casa de Meserii a Constructorilor oferă programe de formare a specialiştilor în domeniu, în cei 17 ani de activitate aceasta calificând câteva mii de persoane în profesii şi meserii din construcţii şi formând câteva sute de specialişti în sector.

Potrivit reprezentanţilor Casei de Meserii, entitatea oferă şi consultanţă celor interesaţi să-şi deschidă o mică afacere în construcţii. De asemenea, are în vedere constituirea unei Case de Sănătate şi Securitate, a unei Case de Concedii, a unui Comitet pentru muncitorii migranţi şi detaşaţi.

Constructorii trebuie să se unească, să lupte, să se coaguleze, să fie conectaţi la informaţie, ca să poată merge mai departe, este de părere Iulian Liviu Simion, preşedintele Patronatului Societăţilor din Construcţii.

Printre altele, domnia sa a menţionat: "De anul viitor, toate construcţiile noi trebuie să aibă un consum de energie aproape de zero, iar din 2020 autorizaţia de constrcţie va trebui să fie doar NZeb. În acest context, autorităţile trebuie să ştie ce au de făcut, deci este nevoie să se informeze. Sunt deja cereri către PSC din partea unor autorităţi locale în acest sens".

În cadrul evenimentului în care Casa Socială a Constructorilor a prezentat avantajul afilierii societăţilor de profil la CSC, firmele de construcţii de la Teleorman s-au plâns de concurenţa mare din domeniu, menţionând că sistemul de licitaţie le "învrăjbesc" şi mai mult.

Iulian Negru, şeful Departamentului Juridic din cadrul CSC, a menţionat că dialogul social este extrem de important în acest sector: "Sindicaliştii nu trebuie să sperie patronatele. Este foarte important dialogul social şi colaborarea între patronate şi sindicate, comunicarea între cele două părţi, iar afilierea la Casa Socială a Constructorilor oferă firmelor în primul rând protecţie socială, dar şi posibilitatea să contribuie la realizarea legislaţiei din domeniu".

Casa Socială a Constructorilor a fost înfiinţată şi îşi desfăşoară activitatea în baza unei legi organice a statului român, Legea nr. 215/1997, "asigurând o protecţie socială reală salariaţilor din sectoarele de construcţii şi materiale de construcţii, în perioada timpului nefavorabil", ne-a declarat, recent, Ovidiu Iliescu, directorul general al CSC.

Domnia sa ne-a explicat că protecţia socială constă în plata unei indemnizaţii reprezentând 75% din salariul de bază brut şi achitarea contribuţiilor specifice salariului către bugetele statului.

Ovidiu Iliescu ne-a mai spus: "În cei 19 ani de funcţionare, organizaţia noastră a acordat protecţiei socială unui număr de 463.430 de salariaţi din sectoarele de activitate construcţii şi producerea materialelor de construcţii, eliminând conflictele sociale, protejând şi stabilizând forţa de muncă calificată şi formaţiile de lucru din cele două sectoare de activitate, asigurând continuitatea lucrărilor după perioada de iarnă cu aceiaşi salariaţi, constituindu-se în "roata de rezervă" a societăţilor de construcţii în toţi aceşti ani, inclusiv în perioada crizei economico-financiare, fiind, în acelaşi timp, un contribuabil important la bugetul de stat şi la bugetul asigurărilor sociale şi la fondurile speciale".

Principalele surse de finanţare pentru protecţia socială, stabilite prin legea Casei Sociale a Constructorilor, se împart în două categorii contribuţiile membrilor CSC, respectiv 1% din salariul de bază brut al salariaţilor şi 1,5% din valoarea producţiei de construcţii/montaj realizate şi încasate de societăţi (taxă deductibilă) şi cota de 0,5% din valoarea devizului de construcţii.