Gheorghe Piperea, ECR: "Trebuie să protejăm consumatorii de autodistrugerea financiară"

Dezvoltarea comerţului online a dus la creşterea riscului creşterii fenomenelor cumpărăturilor compulsive şi supra-îndatorării consumatorilor, a afirmat deputatul european Gheorghe Piperea, reprezentantul grupului politic ECR în cadrul Comisia pentru Piaţa Internă şi Protecţia Consumatorilor (IMCO) din Parlamentul European, la şedinţa din 17 februarie, când s-a discutat pe marginea raportului din proprie iniţiativă (INI) - "Siguranţa produselor şi respectarea reglementărilor în comerţul electronic şi importurile din afara UE".

Gheorghe Piperea a precizat: "În faţa comerţului online cumpărăturile nu mai sunt doar o necesitate. Pericolele cumpărăturilor compulsive şi riscul supra-îndatorării trebuie si ele abordate in raportul nostru. Nu mai vorbim despre o simpla promovare a unui produs ci despre practici comerciale înşelătoare care manipulează emoţiile cumpărătorilor, despre reclamele targetate pe obiceiurile de cumpărare ale individului. În faţa acestui fenomen, mijloacele dreptului civil se dovedesc ineficiente. Contractele de credit şi de vânzare-cumpărare nu pot preveni comportamentul compulsiv al consumatorilor, care sunt ademeniţi de reclamele agresive. Pe de altă parte, protecţia consumatorului funcţionează reactiv, sancţionând abuzurile evidente, dar nu reuseste să contracareze tentaţiile zilnice care duc la supra-îndatorare. Este nevoie de măsuri mai puternice, dincolo de dreptul civil - educaţie financiară obligatorie, mecanisme de auto-limitare în aplicaţiile de cumpărături şi responsabilizarea mai strictă a platformelor care facilitează consumul excesiv. In final, protejarea consumatorului nu înseamnă doar apărarea drepturilor sale, ci şi prevenirea autodistrugerii financiare".

Potrivit domnului Piperea, raportul INI urmăreşte consolidarea regulamentelor privind supravegherea pieţei pentru produsele care se vând online, în special cu privire la produsele din comerţul electronic nesigure şi ilegale, cu deosebire din statele terţe UE.

Rapoartele din proprie iniţiativă (INI) din Parlamentul European sunt utilizate în principal pentru a influenţa politicile, a modela dezbaterile legislative şi a determina Comisia Europeană să ia măsuri. Deşi nu au putere legislativă directă, ele servesc drept instrumente politice importante.

Prin acest tip de rapoarte, Parlamentul European adoptă poziţii cu privire la aspecte-cheie, chiar şi atunci când nu există o propunere legislativă oficială. Ele contribuie la stabilirea agendei prin evidenţierea preocupărilor şi recomandarea de soluţii. În cazul în care un raport INI este un raport legislativ din proprie iniţiativă (INL), Parlamentul poate solicita în mod oficial Comisiei Europene să propună noi acte legislative. Comisia nu este obligată din punct de vedere juridic să se conformeze, dar trebuie să îşi justifice decizia în cazul în care refuză.

Comisia Europeană şi Consiliul UE iau adesea în considerare rapoartele INI atunci când elaborează noi politici sau le revizuiesc pe cele existente. Aceste rapoarte pot conduce la cărţi verzi, cărţi albe sau propuneri oficiale.

(C)