GHEORGHE PIPEREA, LA UN AN DE LA ADOPTARE: "Legea Dării în plată a cizelat comportamentul băncilor"

La un an de la adoptarea reglementării care permite cedarea către bancă a locuinţei puse garanţie într-un contract de credit în contul întregii datorii, domnul Piperea este de părere că, în această perioadă, Legea DIP "a redus din aroganţa băncilor şi a calmat entuziasmul acestora de a executa rapid contractele, considerându-se că ele sunt mai importante decât legea şi realitatea economică".

În acelaşi timp, în opinia specialistului, Legea DIP a adus realitatea şi echilibrul în contracte: "Cred că cel mai important lucru care s-a petrecut de când a fost promulgată Legea dării în plată este că băncile, în marea lor majoritate, s-au dat un pas în spate, comportamentul lor, modul în care vorbesc cu clienţii, fiind puţin altfel decât în urmă cu 1-2 ani. De asemenea, avansul şi clauzele contractuale s-au normalizat. Băncile şi-au corectat comportamentul, iar instanţele au început să înţeleagă ce se întâmplă şi să echilibreze contractele.

Cel mai important lucru este introducerea conceptului de echilibrare a contractelor, astfel încât toate părţile să câştige.

Contractele nu sunt bilete la loterie sau jocuri de poker, ci instrumente de punere în practică a unor interese. Până acum, interesele băncilor erau pe primul loc".

Gheorghe Piperea ne-a spus că este nevoie să se înţeleagă faptul că un client insolvent înseamnă risc de neplată a creditului pentru creditori şi cu cât sunt mai mulţi clienţi care nu-şi mai pot achita ratele, cu atât mai mare este riscul de neplată a creditelor.

"Este foarte important pentru bănci ca debitorii să fie cât mai buni platnici şi, pentru asigurarea acestui aspect, băncile au înţeles că merită să încerce să reducă povara creditului", ne-a mai spus avocatul, adăugând: "Cifrele nu sunt importante, pentru că oamenii nu aleargă să-şi dea casele în plată. Important este impactul psihologic şi economic al acestei legi".

În ultimul an, consumatorii - atât debitorii cu probleme, cât şi cei performanţi, dar şi deponenţii - au înţeles că aceste contracte de credit reprezintă un fel de "obligaţia tuturor", subliniază domnia sa, explicând: "În toate contractele sunt introduse, în doze mici, costuri cu riscurile, pentru ca aceste riscuri să fie distribuite. Dacă există un client rău platnic, atunci există un risc, dar dacă avem 30% dintre clienţi cu probleme, atunci riscul este recuperat din comisioanele introduse în restul de 70% din contracte. Legea dării în plată ne-a făcut să fim conştienţi şi de acest aspect".

• Zamfir: "Legea dării în plată a forţat instanţele să aplice impreviziunea"

După ce decizia Curţii Constituţionale a României (CCR) a explicat foarte bine impreviziunea, băncile "nu mai au ieşire", instanţele începând să dea soluţii tot mai favorabile clienţilor, de reechilibrare a contractelor, este de părere senatorul PNL Daniel Cătălin Zamfir, care a promovat legea.

"Motivarea CCR a revoluţionat piaţa contractelor, aşa cum am afirmat în mai multe ocazii", a reiterat domnia sa, menţionând că debitorii au aşteptat Legea conversiei, declarată neconstituţională şi încă mai speră că PSD "va mai face ceva cu această lege": "Decizia CCR pe conversie are un punct care arată că şi prin reechilibrarea contractelor se poate ajunge la conversia creditelor la curs istoric. Consider că, de acum înainte, este limpede că solicitarea de reechilibrare va fi drumul pe care trebuie să îl urmeze debitorii".

După ce băncile au ridicat excepţii de neconstituţionalitate pe marginea Legii dării în plată, Curtea Constituţională a stabilit că notificările de dare în plată vor merge în instanţă, unde va fi stabilită existenţa impreviziunii. Prin decizia sa, CCR obligă băncile să renegocieze contractele de credit, în cazul în care acestea refuză judecătorii trebuind să reconstituie contractele, în condiţiile realităţii actuale.

• Cristian Dan: "Am văzut în DIP o gură de aer şi o posibilitate de a obliga banca să reechilibreze contractele de credit în CHF"

Clienţii bancari fac apel la Daniel Zamfir să susţină în continuare proiectele pro-consumatori.

Cristian Dan, unul dintre administratorii Grupului Clienţilor cu Credite în CHF (GCCC), ne-a transmis: "GCCC s-a constituit în jurul dezideratului de conversie a creditelor din CHF în lei, la un curs cât mai apropiat de data la care a fost contractat creditul. Legea dării în plată a apărut după aceea, iar grupul a susţinut-o în primul rând pentru a-i sprijini pe cei care fuseseră executaţi deja de bănci, rămăseseră fără locuinţe, dar aveau şi popriri pe venituri, fiind obligaţi să suporte o viaţă întreagă nişte datorii enorme. Am văzut în DIP o gură de aer, un colac de salvare pentru aceşti români şi, totodată, o posibilitate de a obliga banca să reechilibreze contractele de credit în franci elveţieni (CHF), aflate în derulare, dar devenite împovărătoare din cauza creşterii cursului de schimb al monedei elveţiene şi a dobânzilor majorate deseori după bunul plac al unor bănci, pe bună dreptate numite «delicvente».

Acesta este motivul principal pentru care GCCC a susţinut proiectul domnului (deputat pe atunci) Daniel Zamfir, pe care-l roagă, în continuare, să susţină cu aceeaşi determinare proiecte care vin în apărarea consumatorilor din România. În special amintim aici proiectul legislativ prin care Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) să fie scoasă de sub control politic şi să devină independentă, ca să poată să acţioneze corespunzător menirii sale".

Împrumutaţii speră să se creeze cât mai repede o practică unitară şi să se echilibreze corect contractele, în baza Legii dării în plată, astfel încât acestea să fie cu adevărat echitabile. Cristian Dan susţine că, în momentul de faţă, sunt mii de contracte dezechilibrate, "care aduc beneficiu doar băncilor, condamnând, practic, debitorii la un fel de sclavie modernă".

Comportamentul sistemului bancar nu s-a schimbat, afirmă Cristian Dan, menţionând: "În continuare se refuză negocieri reale cu debitorii, care primesc uneori răspunsuri ce nu au nimic în comun cu solicitările lor sau soluţii propuse de bănci şi care nu reprezintă un mod corect de rezolvare a problemelor cu care aceştia se confruntă (restructurări sau conversii la cursul zilei cu nişte discounturi care, de cele mai multe ori, nu acoperă prejudiciul suferit în decursul a circa zece ani de contract, de către debitori)".

Problema debitorilor în franci elveţieni este, deocamdată, departe de a fi rezolvată, completează debitorul, adăugând că există, într-adevăr, o şansă pentru un număr destul de mic de împrumutaţi, indiferent de monedă (acesta fiind marele avantaj al Legii Dării în plată), dar că "băncile continuă jocul de-a şoarecele şi pisica faţă de împrumutaţi, abuzând în continuare şi contestând tot ce se poate contesta".

Nu sunt rare cazurile în care băncile, deşi au pierdut procese în instanţă cu consumatorii, refuză punerea în aplicare a hotărârilor judecătoreşti, conchide domnia sa.

• Cristan Dan: "Prin Legea Dării în plată, consumatorii au obţinut prima victorie împotriva unui sistem bancar abuziv"

Cristian Dan ne-a mai spus: "Sistemul bancar refuză şi în al 12-lea ceas să se aplece asupra problemelor clienţilor. Cu toate acestea, deşi nu au, încă, o lege funcţională a falimentului personal, debitorii au un mecanism prin care pot să fie liberi de aceste contracte de abuzive şi supra-împovărătoare. Prin Legea dării în plată, consumatorii au obţinut prima victorie împotriva unui sistem bancar abuziv. Vor mai urma şi altele, cu siguranţă.

Pe de o parte, debitorii care nu mai pot face faţă cu niciun chip plăţilor unor rate majorate, am putea spune, într-un mod «criminal», prin clauze abuzive pot renunţa la locuinţă, fără a fi nevoiţi să trăiască în mizerie două vieţi. Totodată, aceştia pot spera şi la o echilibrare a contractelor. Pe de altă parte, există debitori care sunt prinşi captivi într-un contract care-i obligă, în momentul de faţă, la plata unui sold mai mic decât valoarea apartamentului sau casei, care ar dori să-şi păstreze actuala locuinţă, dar nu mai pot face faţă nivelului crescut al ratelor. Sunt cazuri şi cazuri, dar nu puţini sunt aceia care în continuare trăiesc la limita subzistenţei.

Un lucru să ştie foarte clar reprezentanţii sistemului bancar: românii nu fac abuz de lege şi nu-şi dau casele decât în extremis. Ei apelează la darea în plată, în principal cu speranţa de reechilibrare a contractului, dar nu au nici această certitudine. Din cauza practicii neunitare, în instanţe este - trebuie să recunoaştem acest lucru - un fel de loterie, fapt care încurajează băncile să continue cu abuzurile".

Clienţii le transmit liderilor PSD că nu au "uitat" promisiunile făcute în campania electorală şi le reamintesc că nu există nici insolvenţa persoanelor fizice şi nici o lege a conversiei prin care românii să poată să mai recupereze ceva din prejudiciul creat lor de contractele dezechilibrate. În acest context, consumatorii solicită clasei politice să facă o prioritate din problemele cu care se confruntă clasa de mijloc a ţării, "nu din interesele personale, mai mult sau mai puţin dubioase, ale unor actori de pe scena politică".

• Mugur Isărescu: "Ţara noastră a scăpat de riscul major legat de modificarea legislaţiei bancare"

Numărul notificărilor de dare în plată ajunseseră la 6.400, la finalul anului 2016, iar volumul creditelor notificate se ridica la 1,8 - 1,9 miliarde lei, la acea dată, după cum a spus, recent, Florian Neagu, directorul adjunct al Direcţiei Stabilitate Financiară din cadrul Băncii Naţionale a României (BNR).

Domnia sa a menţionat că datele nu confirmă estimările iniţiale, conform cărora sute de mii de cazuri ar fi urmat să apeleze la această procedură. Domnul Neagu a mai explicat că, potrivit analizelor BNR, eligibili pentru darea în plată ar fi circa 300.000 de debitori, iar volumul creditelor aferente ar fi de 42-43 miliarde lei.

Florian Neagu a reamintit că, la prima evaluare efectuată de BNR asupra impactului pe care Legea Dării în plată ar fi urmat să îl aibă asupra sistemului bancar, realizată la începutul anului 2016 pe baza draftului de lege, banca centrală a constatat că riscul unui cadru legal incert este semnificativ.

Ulterior, însă, la cea de-a doua evaluare, mai consistentă, realizată în a doua parte a anului, după decizia Curţii Constituţionale pe marginea Legii, Banca Naţională a constatat că riscul se menţine, dar că intensitatea s-a diminuat sensibil.

La diminuarea acestui risc au contribuit câţiva factori, printre care se numără modificările aduse Legii înainte de apariţie, respectiv impunerea unui plafon şi scoaterea de sub incidenţa actului normativ a terenurilor şi a creditelor Prima Casă, precum şi decizia CCR pe marginea legii.

Guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR) Mugur Isărescu a spus, recent, că ţara noastră a scăpat de riscul major legat de modificarea legislaţiei bancare. Încă din luna noiembrie a anului trecut, după ce Legea conversiei fusese trimisă la Curtea Constituţională (CCR), iar judecătorii CCR anunţaseră decizia referitoare la Legea dării în plată, Mugur Isărescu a spus că riscurile aferente acestor două reglementări din sectorul bancar s-au diminuat.

Înainte ca Legea dării în plată să fie adoptată, Guvernatorul BNR a spus că proiectele legislative din domeniul bancar presupun, în premieră, un risc sistemic sever nemaiîntâlnit în ultimii 26 de ani.