GHEORGHE PIPEREA: "Un nou Cod comercial - necesar pentru asigurarea continuităţii activităţii economice"

• Casa de avocatură Piperea & Asociaţii şi CCIR organizează conferinţa "Utilitatea unui Nou Cod comercial pentru România"

Punte de legătură între comunitatea de afaceri şi autorităţile centrale, Camera de Comerţ şi Industrie a României (CCIR) reiterează necesitatea elaborării şi implementării de politici publice şi acte normative adaptate la realităţile comunităţii de afaceri. Asigurarea predictibilităţii, a transparenţei, garantarea stimulării iniţiativei antreprenoriale şi atragerea de investiţii autohtone şi străine sunt aspecte care vor conduce la dezvoltarea României şi consolidarea poziţiei strategice a acesteia pe plan global, susţin reprezentanţii CCIR.

Plecând de la aceste necesităţi şi, implicit, din raţiuni de politică economică şi socială, etică a afacerilor, dar şi de viziune a (re)integrării în matricea europeană şi globală, Camera pledează pentru un nou Cod comercial în România anului 2021.

În acest context, alături de Casa de avocatură Piperea & Asociaţii, CCIR organizează conferinţa cu tema "Utilitatea unui Nou Cod comercial pentru România" , care se va desfăşura în ziua de 23 septembrie 2021, între orele 9.30-13.30, la sediul CCIR din Bucureşti, în sala Aurel Ghibuţiu.

Temele principale dezbatere sunt:

-Codul comercial ca instrument de politică economică şi socială

• Continuitatea economică, relaţionarea, interconectivitatea în afaceri şi echilibrul contractual;

• Rezilienţa si flexibilitatea întreprinderii;

• Capitalul, responsabilitatea, concurenţa şi inovaţia;

• Prevenţia şi combaterea excepţionalismului economic şi juridic.

-Întreprinderea ca realitate economică şi juridică

• Asociere la risc, acţionari şi acţionari indirecţi;

• Moralizarea întreprinderii, misiunea sa economică, socială şi culturală;

• Comercianţii - reconceptualizare şi instituţionalizare; persoane fizice, persoane juridice şi entităţi fără personalitate juridică, titulare ale întreprinderilor;

• Rolul şi funcţionalitatea registrelor comercianţilor şi ale organizaţiilor lor profesionale;

• Obligaţiile profesionale ale comercianţilor - contabilitate, fiscalitate, concurenţă, protecţia consumatorilor;

• Instrumentele juridice ale întreprinderii şi obligaţiile sale extra-contractuale;

• Pieţele şi entităţile reglementate (piaţă de capital, asigurări, bănci);

• Titluri comerciale de valoare;

• Prevenţia şi tratamentul insolvenţei.

Participanţii la dezbatere sunt oamenii de afaceri, profesionişti în dreptul comercial şi în procedurile de insolvenţă (magistraţi, avocaţi, jurişti de afaceri, practicieni în insolvenţă, executori judecătoreşti, notari etc.), economişti, evaluatori, contabili, instituţii de credit, instituţii bugetare, furnizori de utilităţi, reprezentanţi ai salariaţilor, experţi în politici publice, camere de comerţ şi asociaţii profesionale.

Pe lângă preşedintele CCIR Mihai Daraban, preşedintele Curţii de Arbitraj Comercial Internaţional de pe lângă CCIR Ştefan Deaconu şi avocatul Gheorghe Piperea, care vor deschide conferinţa, vor vorbi şi cinci profesori de la facultăţile de drept sau de economie din ţară, doi judecători, precum şi reprezentanţi ai unor instituţii publice (BNR, ASF, ANPC), ai unor asociaţii profesionale sau patronale (ARB, Uniunea Camerelor de Comerţ Bilaterale) şi ai profesiilor liberale.

Un nou Cod comercial se impune din motive de asigurare a continuităţii activităţii economice. Acesta poate conferi stabilitate şi, în acelaşi timp, flexibilitate contractelor şi întreprinderii, prin normativizarea acestei cerinţe de echilibru şi optimizare, ne-a transmis avocatul Piperea, care consider că un contract, în acest context, trebuie să asigure echilibrul prestaţiilor (win-win) şi rezilienţa întreprinderii.

Totodată, un nou Cod comercial trebuie să (re)stabilească responsabilitatea, pentru a se putea "repara" capitalismul şi liberalismul economic, atât de necesare păcii sociale şi îmbunătăţirii condiţiei umane. În condiţiile în care consecinţele eşecului nu mai sunt despăgubirea, sancţiunea personală şi decăderea din dreptul de a mai face afaceri, ci "premierea", pe principiul too big to let fail sau, după caz, toleranţa pentru diversele scheme care simulează sănătatea economică şi solvabilitatea juridică, capitalismul ca idee de organizare şi politică economică este neutralizat, arată specialistul, adăugând: "De asemenea, un nou Cod comercial trebuie să restabilească echitatea, adică necesarul corectiv al excesului sau al abuzului de putere economică atunci când egalitatea de şanse şi competiţia sunt anihilate de inegalitatea economică şi de monopolul geopolitic sau de lipsa de alternative. În egală măsură, un nou Cod comercial trebuie să asigure pavăza (sau măcar corectivul necesar) împotriva excepţionalismului economic şi juridic, care se bazează pe o continuă stare de alertă sau de urgenţă, sub pretextul unor crize continui sau repetate, şi care permite achiziţiile publice directe, fără licitaţie şi fără competiţie, accelerarea nenaturală a unor proceduri de autorizare, certificare, licenţă sau concesiune, imunitatea de răspundere civilă şi penală a entităţilor care «soluţionează» urgenţa, transformarea «termenilor şi condiţiilor» impuse de aceste entităţi într-un drept a-naţional, nesupus niciunei legislaţii naţionale sau internaţionale.

Nu în ultimul rând, un nou Cod comercial trebuie să permită moralizarea întreprinderii, prin dotarea acesteia cu o misiune, o raţiune de a fi - raison d'être, care să îi asigure rezilienţa şi (re)integrarea în comunitate, precum şi adaptarea la valorile perene ale umanităţii şi la noile constrângeri generate de încălzirea globală, penuria de resurse şi suprapopularea. Întreprinderea nu mai poate fi o simplă maşină de făcut bani pentru patroni, manageri şi acţionari".

Astfel, un nou Cod comercial poate asigura competitivitatea sistemului românesc de drept şi a modului românesc de soluţionare a disputelor şi a litigiilor, cu consecinţa implantării unor investiţii şi a alegerii legii române ca "lex causae" sau ca "lex fori". Indirect, dar indubitabil, o astfel de competitivitate va asigura şanse reale de consolidare economică pentru România, conchide avocatul.

Codul civil roman, intrat în vigoare în data de 1 octombrie 2011, deşi este o operă valoroasă, relativ bine receptată de destinatarii şi interpreţii legii, conţine un experiment doctrinal care a eşuat - concepţia monistă a legiuitorului, care a înglobat vechiul Cod comercial în Codul civil, în mod cu totul artificial. În practică, volumul raporturilor juridice comerciale este infinit mai ridicat decât volumul raporturilor juridice dintre simpli particulari, consideră sursele citate. Pe de altă parte, România are instituţii - cum ar fi Registrul comerţului, Camera de Comerţ şi Industrie sau Curtea de Arbitraj Comercial Internaţional - care nu numai că (re)afirmă, dar şi practică în mod curent dreptul comercial. În fine, România este parte la tratate, acorduri şi convenţii comerciale internaţionale, aşa cum economia României este implicată în raporturi juridice de drept al comertului international. Din această perspectivă, de o importanţă covârşitoare este faptul că România este ţinută de Dreptul Uniunii Europene, care îşi fixează ca jaloane fundamentale comerciantul, întreprinderea şi contractele comerciale. De altfel, legislaţia fiscală şi, mai ales, legislaţia specială sunt, în România, marcate de noţiunile juridice, economice şi sociologice de comerţ, comerciant, contract comercial, întreprindere comercială, mai arată specialiştii.

Conform acestora, dincolo de aspectul formal şi de necesitatea (re)integrării în matricea europeană şi globală, un nou Cod comercial pentru România se impune şi din motive de politică economică şi socială, precum şi din raţiuni de filosofie şi de etică a afacerilor.