GHIDUL INVESTITORULUI Creşte valoarea contabilă a acţiunii la Banca Transilvania. Cât va fi oare dividendul?

În general, se crede că dacă o firmă face profit, automat creşte valoarea contabilă a societăţii şi, implicit, valoarea contabilă a acţiunii. Total greşit. Exemplul cel mai elocvent este la SIF-uri. În anul 2008, au realizat unele dintre cele mai mari profituri din istoria lor, dar la toate a scăzut valoarea contabilă a acţiunilor. Cauza este scăderea valorii activelor lor, în special a valorii acţiunilor cotate pe piaţa de capital. Băncile, în general, şi Banca Transilvania nu face excepţie, chiar dacă mai au pe ici pe colo câte o astfel de investiţie, acestea au o pondere absolut neglijabilă în totalul activelor, care sunt constituite, în majoritate covârşitoare, din bani. Dacă băncile fac profit, din acesta, numai o parte foarte mică se duce în activul net, şi anume, rezerva legală. De la un moment dat, nici măcar aceasta, dacă bancile îşi constituie rezerva la limita impusă de lege, aşa cum se pare că s-a ajuns la BCR. Cel puţin aşa susţine un reprezentant SIF, iar SIF-urile sunt toate acţionare cu 6%, sau chiar 6,12% SIF5 Oltenia.

Profitul net al băncilor este înregis­trat contabil la datorii în contul ,,Profit net de repartizat". Numai după ce AGA se pronunţă asupra destinaţiei profitului net, o parte mai mică sau mai mare ajunge în activul net al băncii. La BCR, conform statutului, 40% merge în fondul de dividende, rămânând tot la datorii până în momentul plăţii acestora.

La BRD-SG, în ultimii ani, procentul de dividende a variat între 45% şi 52% şi, în acest an, nu este prea departe de această cotă.

Banca Transilvania distribuie în acest an pentru prima oară dividende. Precum se ştie, până acum cea mai mare parte din profit se capitaliza. Prin aceasta, creştea partimoniul de activ al băncii, dar, în acelaşi timp, creştea numărul acţiunilor emise la valoarea nominală contribuind astfel, de fapt, la micşorarea activului net, sau, altfel spus, al valorii contabile a acţiunilor, chiar dacă de câteva ori s-a majorat capitalul şi prin subscriere la un preţ de 3,5 sau odată chiar de 4 ori valoarea nominală a acţiunii. Creşterea capitalului social, respectiv a numărului acţiunilor nu putea continua. S-a ajuns ca Banca Transilvania să aibă un capital social de peste 1,5 ori mai mare decât BRD-SG, care are însă o pondere de piaţă de aproape 3 ori mai mare. Cum se ştie, anul acesta se vor da dividende la Banca Transilvania. Valoarea totală a acestora, aşa cum rezultă din propunerea făcută de CA este de 50 milioane lei brut, dintr-un profit net de 397,3 milioane lei, adică ceva peste 12%. Scăzând cota parte din profitul net care se acordă anual salariaţilor şi conducerii, rezultă că circa 340 milioane lei vor intra, după aprobarea acţionarilor, în activul net al băncii şi, implicit, va creşte valoarea contabilă a acţiunii. Cum aceasta era, la 31 decembrie, de circa 1,73 lei pe acţiune, creşterea va conduce la o valoare de 2,04 - 2,05 lei pe acţiune. Asta dacă ar rămâne constant capitalul social. Precum se ştie, însă, acţionarii au aprobat răs­cumpărarea a 5% din capitalul social, adică circa 53,5 milioane acţiuni. Operaţiunea a început şi se pare că s-a trecut de 16 milioane acţiuni. Acestea s-au cumpărat din piaţă, în limita a 25% din volumul zilnic al tranzacţiilor din ultimele 30 zile, res­tricţie impusă de către CNVM, probabil pentru a nu înfluenţa piaţa acţiunilor TLV în sensul creşterii artificiale a preţului. Măsura este raţională, dar de fapt nu prea are influenţă, interesul băncii fiind acela de a retrage acţiunile cu un cost cât mai mic. În mod obiectiv, până acum nu cred că s-a plătit mai mult de 0,8 lei preţ mediu pe acţiune. Din această cauză, pe acţiunile cumpărate se face o economie de circa 0,9 - 0,95 lei faţă de activul contabil al acţiunii şi pe această cale se mai creşte cu ceva valoarea contabilă a acţiunilor rămase.

Atunci când operaţiunea de cumpărare a acţiunilor proprii se va fi încheiat, dacă preţul mediu nu va sări de 1 leu pe acţiune, se deduce că valoarea contabilă a acţiunilor rămase creşte cu 2,5 - 2,6% şi ar putea ajunge la circa 2,08 lei pe acţiune. Dacă ne raportăm la vremuri normale, în care valoarea de vânzare a unei bănci este de 2,5 - 3 ori book-value, preţul en-gross al unei acţiuni la o operaţiune de preluare este pentru Banca Transilvania de 5 - 6 lei pe acţiune, iar valoarea de bursă, cu amănuntul adică (pachete minoritare) ar trebui să fie cu 20 - 25 % mai mic, adică ceva între 3,8 şi 4,8 lei. Numai că noi nu ne aflăm în vremuri normale. Dacă ar fi aşa, acţiunile BRD de exemplu ar trebui să fie cotate cel mai jos la 20 lei şi cel mai normal la 25 lei, Banca Transilvania ar trebui să se tranzacţioneze la un preţ de cel puţin 2,5 ori mai mare decât Banca Comercială Carpatica, iar SIF-urile ar trebui să aibă un preţ de cel puţin 75 - 80% din valoarea activului net pe acţiune.

Nu suntem din păcare în vremuri normale şi nici nu ştiu când o să ajungem acolo. De aceea se întâmplă ca 1 leu capital social la TLV să fie mai mic decât 1 leu capital la BCC, deşi Transilvania are o cotă de piaţă de 6 ori mai mare şi un profit de 7 - 8 ori mai mare decât Carpatica. Asta nu înceamnă că acţiunile BCC ar fi supraevaluate, ci că TLV este prea mult subevaluată de piaţă. Este drept că acţionarii nu prea au de ce să se bucure, deoarece dividendul este des­tul de mic. Este drept că pentru acţionarii fondatori sau cei care au vechime de peste 10 ani în acţionariat, numărul acţiunilor a crescut aşa de mult încât au un preţ mediu foarte mic. La pachetele maxime de 5% SIF1 şi SIF5 ca şi domnul preşedinte vor încasa peste două milioane lei, care pe seceta asta tot înseamnă ceva. Pentru nişte prieteni ai mei care au cumpărat acum vreo trei ani cu 1,4 lei o acţiune de 0,1 lei, chiar dacă au de vreo 4 ori mai mult capital social, au cu 60% mai puţine acţiuni şi mai costă şi numai puţin peste jumătate. Mai scap parţial de înjurături numai pentru că nu răspund la celular, dar la fix nu ştiu cine mă sună şi dacă ridic telefonul nu scap de reproşuri. Ca să fiu cinstit nici eu nu am prea mare motiv de bucurie. Mă gândeam că administratorii care sunt mari acţionari sau îi reprezintă pe aceştia vor aloca un procent mai mare de dividende din profit şi mai scăpam şi eu de cea mai mare parte din datorii. Căci anul trecut când am avut mare nevoie de bani, în loc să vând un TLV mic cu 0,5 lei aproape, am scos bani de pe cardul de credit şi acum plătesc pentru a rostogoli datoria. Dar cum spunea Iţic, pierzi- câştigi, negustor te numeşti.

Deşi cunosc valoarea propusă şi sigur, în viitor, aprobată pentru fondul de dividende, valoarea dividendului pe acţiune nu o cunosc. Căci legea prevede ca în cazul în care o societate îşi răscumpără propriile acţiuni, acestea nu au drept de vot şi nu beneficiază de dividende. Cum acţiunea de răscumpărare este în curs de desfăşurare, nu se ştie câte acţiuni vor fi cu drept de dividend la data de înregistrare, care este la 15 zile lucrătoare după AGA. Eu sper ca până atunci să se cumpere cât mai multe şi astfel fondul pentru dividende aprobat să se împartă la mai puţine acţiuni să crească cu câteva sutimi de bănuţi dividendul pe acţiune. În rest, băncii îi doresc numai bine.