Giorgia Meloni, încearcă să construiască o alianţă largă pentru a combate migraţia ilegală

Fluxurile ilegale de migranţi dăunează tuturor ţărilor de pe malul Mediteranei, a declarat duminică premierul italian Giorgia Meloni, care a încercat să creeze o alianţă largă de state pentru a lupta împotriva traficului de persoane, relatează Reuters, conform news.ro.

Atenuându-şi retorica dură din trecut, Meloni a declarat la o conferinţă internaţională găzduită de Roma că guvernul său este deschis să primească mai multe persoane pe rute legale, deoarece "Europa şi Italia au nevoie de imigraţie". Dar ea a arătat că trebuie să se facă mai mult pentru a împiedica migranţii să încerce să traverseze periculosul drum al Mediteranei prin mijloace neautorizate.

"Imigraţia ilegală în masă dăunează fiecăruia dintre noi. Nimeni nu beneficiază de pe urma acesteia, cu excepţia grupurilor criminale care se îmbogăţesc pe seama celor mai fragili şi îşi folosesc forţa chiar şi împotriva guvernelor", a spus ea.

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a reluat punctul de vedere al lui Meloni cu privire la oferirea unor rute legale de intrare în Uniunea Europeană (UE).

Săptămâna trecută, UE şi Tunisia, un important punct de plecare pentru migranţi, au semnat un acord de "parteneriat strategic" care include combaterea traficanţilor de persoane şi înăsprirea frontierelor. Europa a promis un sprijin de 1 miliard de euro pentru a ajuta Tunisia să îşi redreseze economia în dificultate, 100 de milioane de euro fiind alocate în mod oficial pentru combaterea migraţiei ilegale.

"Vrem ca acordul nostru cu Tunisia să fie un model. Un proiect pentru viitor. Pentru parteneriatele cu alte ţări din regiune", a declarat von der Leyen în cadrul conferinţei de la Roma.

Pe de altă parte, UE ar putea colabora cu ţări precum Tunisia pentru a-şi extinde producţia de energie regenerabilă în beneficiul tuturor, a arătat ea.

Mohamed al-Menfi, şeful Consiliului prezidenţial al Libiei, a cerut, la rândul său, ajutorul statelor mai bogate. "Suntem pregătiţi să participăm în mod eficient pentru a opri suferinţa migranţilor", a declarat el, Libia fiind un alt punct de pornire a periculoaselor traversări ale Mediteranei de către ambarcaţiuni ilegale cu imigranţi.

Ceva mai devreme, vorbind în faţa mulţimii din Piaţa Sfântul Petru, aflată în apropiere, Papa Francisc a cerut guvernelor europene şi africane să ajute migranţii blocaţi în zonele deşertice din nordul Africii şi să se asigure că Mediterana nu va mai fi niciodată "un teatru al morţii" pentru cei care încearcă să o traverseze.

Italia, gazda conferinţei, se luptă să facă faţă numărului mare de migranţi neautorizaţi care sosesc în centre precum insula Lampedusa, situată în sudul îndepărtat al ţării.

Cu toate acestea, Italia are, de asemenea, o populaţie îmbătrânită şi în declin şi are nevoie de lucrători suplimentari pentru a-şi susţine economia.

La începutul acestei luni, Italia s-a angajat să elibereze 452.000 de noi vize de muncă pentru cetăţenii din afara UE între 2023 şi 2025, crescând numărul de permise disponibile în fiecare an până la un maximum de 165.000 în 2025. În 2019, înainte de COVID, Italia a eliberat doar 30.850 de astfel de vize.

Sosirile în Italia sunt în creştere în acest an, cu peste 83.000 de persoane care au ajuns la ţărm până în prezent, comparativ cu aproximativ 34.000 în aceeaşi perioadă din 2022.

"Trebuie să rezolvăm problema migraţiei de la rădăcină", a declarat ministrul de externe Antonio Tajani. "Trebuie să ne confruntăm cu marile probleme legate de schimbările climatice, lupta împotriva terorismului, bolile, sărăcia", a arătat el.